Manat azer

Manat azer
Azərbaycani manat
Bancnotă de 1 manat azer (revers)
Bancnotă de 1 manat azer (avers) Bancnotă de 1 manat azer (revers)
Cod ISO 4217 AZN
Țări utilizatoare Azerbaidjan
Subunități
1/100 qəpik
Simbol , m, man
Plural Manat
Monede 1, 3, 5, 10, 20 și 50 de qəpik
Bancnote 1, 5, 10, 20, 50, 100 și de 200 manat
Bancă centrală Banca Centrală Azeră
Pagină Internet www.cbar.az/
Cursul de schimbfață de RON • față de MDL
Simbolul manat azer

Manat azer este unitatea monetară oficială a Azerbaidjanului, (Cod ISO 4217: AZN). (1 manat azer = 100 qəpik[1]).

Etimologie

Cuvântul manat este un împrumut azer din limba rusă: монета, pronunțat: [man'eta], care semnifică „monedă metalică”, „mărunțiș”.[2] La rândul său, cuvântul rusesc монета a fost împrumutat din limba latină: moneta „monedă”[3], eventual, prin intermediar italian: moneta.

„Manat” era, în epoca sovietică, și denumirea rublei sovietice în limbile azeră și în turkmenă.

Istorie

Primul manat azer (1919 - 1923)

Între 1919 - 1923, în Republica Democratică Azerbaidjan și apoi în Republica Sovietică Socialistă Azerbaidjană, a fost lansat și a circulat propria valută, bancnotele purtau denumirea în două limbi: azeră (în alfabetul arab) și rusă: manat (منات) și rublă (рубль), iar pe bancnotele cu valoarea nominală de 500 manat, denumirea este exprimată și în limba franceză (roubles).[4]

Primul manat azer a înlocuit la valoarea nominală prima versiune a rublei transcaucaziene, la desprinderea Republicii Democratice Azerbaidjan de Republica Federativă Transcaucazia, în 1919.

Primul manat azer nu a avut subdiviziuni și a circulat doar sub formă de bancnote.

Cupiuri

  • 25, 50, 100, 250 și 500 manat (Republica Democratică Azerbaidjan)
  • 50, 100, 1.000, 5.000, 10.000, 25.000, 50.000, 100.000, 250.000, 1.000.000 și 5.000.000 de manat (din Republica Sovietică Socialistă Azerbaidjană).

Acest prim manat azer a fost înlocuit de cea de-a doua versiune a rublei transcaucaziene atunci când, în 1923, RSS Azerbaidjană a fost inclusă în Republica Sovietică Federală Socialistă Transcaucaziană.

Primul manat azer, ediția 1919-1920
BancnotaValoarea nominalăDimensiuni (mm)CuloareDescriere
AversReversAversReversAnul
de emisiune
25 manat / ruble
 111x66 verde
roz
Inscripții în limba azeră, în alfabetul arab și în limba rusă
Inscripții în limba azeră, în alfabetul arab și în limba rusă
 1919
50 manat / ruble
 124x74 verde
auriu
Inscripții în limba azeră, în alfabetul arab și în limba rusă
Inscripții în limba azeră, în alfabetul arab și în limba rusă
 1919
100 manat / ruble
 124x74 roșu
auriu
Inscripții în limba azeră, în alfabetul arab și în limba rusă
Inscripții în limba azeră, în alfabetul arab și în limba rusă
 1919
250 manat / ruble
 135x85 galben
roz
Inscripții în limba azeră, în alfabetul arab și în limba rusă
Inscripții în limba azeră, în alfabetul arab și în limba rusă
 1919
500 manat / ruble
 112x72 mov (liliachiu)
roz
Inscripții în limba azeră, în alfabetul arab, în limba rusă și în limba franceză
Inscripții în limba azeră, în alfabetul arab, în limba rusă și în limba franceză
 1920

Al doilea manat azer (1992 - 2005)

Al doilea manat azer a fost introdus la 15 august 1992.[5] Avea codul ISO 4217 AZM și a înlocuit rubla sovietică cu rata de 10 ruble la 1 manat azer.

Cupiuri

Înainte de reforma din 2006, bancnotele în circulație erau următoarele:

  • 1, 5, 10, 250 manat (punere în circulație în 1992)
  • 50, 100, 500, 1000 manat (punere în circulație în 1993)
  • 10.000 manat (punere în circulație în 1994)
  • 50.000 manat (punere în circulație în 1996)

Galerie de imagini

Al treilea manat azer (din 2006)

La 1 ianuarie 2006, vechiul manat azer (Cod ISO: AZM) a fost înlocuit cu noul manat azer (Code ISO : AZN). 1 manat azer nou = 5000 manat vechi. Noile bancnote și monede metalice au fost realizate de către Robert Kalina, unul dintre desenatorii euro.

Prima cotare a acestei monede a fost 1 manat nou = 0,918 US$.

Cupiuri

După 1 ianuarie 2006, în circulație sunt:

Monedele metalice ale noului manat (2006)
  • Monede metalice cu valori nominale de 1, 3, 5, 10, 20 și 50 de qəpik[6] (ultima dintre ele este bimetalică, la fel ca și moneda de 2 €).
Imagine[7] Valoare nominală Diametru

(mm)

 Grosime

(mm)

 Masă

(g)

1
qəpik		 16,25 1,9 2,8
3
qəpik		 18 2,15 3,45
5
qəpik		 19,75 2,2 4,85
10
qəpik		 22,25 1,95 5,25
20
qəpik		 24,25 2,1 6,6
50
qəpik		 25,5 2,2 7,7


Bancnotele noului manat (2006)
  • Bancnote cu valori nominale de 1, 5, 10, 20, 50 și de 100 de manat.
Manat, bancnote, ediția 2006
ImagineValoare
nominală		DimensiuniCuloareDescriere
AversReversTemăAversRevers
1 manat 120 × 70 mm Gri Muzică Instrumente folclorice din Azerbaidjan (daf, kamancheh, tar) Harta Azerbaidjanului pe ornamente ale unor vechi vitralii şabaka / shabaka (în azeră: „Şəbəkə”), din Azerbaidjan
5 manat 127 × 70 mm Portocaliu Scriere și literatură Vechi scriitori, poeți și cărți din Azerbaidjan, cu un fragment din Imnul Național Harta Azerbaidjanului pe fundalul picturilor rupestre din Gobustan; text în vechiul alfabet runic turcic
10 manat 134 × 70 mm Albastru Istorie Orașul vechi din Baku Palace of the Shirvanshahs și Maiden Tower pe fundalul zidului Icheri Sheher Harta Azerbaidjanului pe fundalul ornamentelor unor vechi carpete din Azerbaidjan
20 manat 141 × 70 mm Verde Karabah Simbolul puterii, o sabie, un coif și un scut) Harta Azerbaidjanului pe fundalul ornamentelor unor vechi carpete din Azerbaidjan; cuvântul Qarabağ („Karabah”) este scris de mai multe ori în fonturi diferite. Simbolul păcii (harybulbul)
50 manat 148 × 70 mm Galben Istorie și viitor Tinerețe, scări (ca simbol al progresului), soarele (ca simbol al forței și luminii) și simboluri chimice și matematice (simboluri pentru știință) Harta Azerbaidjanului pe fundalul ornamentelor unor vechi carpete din Azerbaidjan
100 manat 155 × 70 mm Mov Economie și dezvoltare Elemente arhitecturale din antichitate până în prezent, simbolul monetar pentru manatul azer () și elemente simbolice pentru creșterea economică Harta Azerbaidjanului pe fundalul ornamentelor unor vechi carpete din Azerbaidjan
200 ₼ (emisiune din 2018) 160 × 70 mm Albastru Arhitectură modernă Centrul Heydar Aliyev, Baku Harta Azerbaidjanului pe fundalul ornamentelor unor vechi carpete din Azerbaidjan

În urma unui referendum, la 18 martie 2009, Azərbaycan Milli Bankı (în română: „Banca Națională a Azerbaidjanului”) a fost redenumită Azərbaycan Mərkəzi Bankı (în română: „Banca Centrală a Azerbaidjanului”).

Bibliografie

  • Academia Republicii Populare Romîne. Institutul de Lingvistică, Dicționar rus - romîn, Redactor responsabil Gh. Bolocan, Editura Științifică, București, 1964.
  • G. Guțu, Dicționar latin-român, Editura Științifică și Enciclopeică, București, 1983.
  • Krause, Chester L., and Clifford Mishler (1991). Standard Catalog of World Coins: 1801–1991 (18th ed.). Krause Publications. ISBN 0-87341-150-1.
  • Pick, Albert (1994). Standard Catalog of World Paper Money: General Issues. Colin R. Bruce II and Neil Shafer (editors) (7th ed.). Krause Publications. ISBN 0-87341-207-9.
  • Pick, Albert (1990). Standard Catalog of World Paper Money: Specialized Issues. Colin R. Bruce II and Neil Shafer (editors) (6th ed.). Krause Publications. ISBN 0-87341-149-8.

Note

  1. ↑ Qəpik, pronunțat [gæpik].
  2. ↑ Academia Republicii Populare Romîne. Institutul de Lingvistică, Dicționar rus - romîn, Redactor responsabil Gh. Bolocan, Editura Științifică, București, 1964.
  3. ↑ G. Guțu, Dicționar latin-român, Editura Științifică și Enciclopeică, București, 1983.
  4. ↑ en Istoria monedei naționale azere
  5. ↑ National Bank of Azerbaijan. „History of the National Bank of Azerbaijan”. Accesat în .
  6. ↑ Qəpik, pronunțat [kăpik].
  7. ↑ „Coins of Azerbaijan -- Coins of CIS and Baltic countries”. Arhivat din original la . Accesat în .

Vezi și

Legături externe

Acest articol este emis de la Wikipedia. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.