Cristuru Secuiesc

Cristuru Secuiesc
Székelykeresztúr
—  oraș  —

Drapel
Drapel		Stemă
Stemă
Cristuru Secuiesc se află în România
Cristuru Secuiesc
Cristuru Secuiesc
Cristuru Secuiesc (România)
Poziția geografică
Coordonate: 🌍 ({{PAGENAME}}) / 🌍
Țară România
Județ Harghita
SIRUTA83525
ReședințăCristuru Secuiesc[*]​
ComponențăCristuru Secuiesc[*]​, Betești, Filiaș
Guvernare
 - PrimarHunor-János Koncz[*]​[1] (AMT, octombrie 2020)
Suprafață
 - Total53,95 km²
Populație (2021)
 - Total8.797 locuitori
 - Densitate179,27 loc./km²
Fus orarUTC+2
Cod poștal535400
Localități înfrățite
 - DunakesziUngaria
 - KunszentmiklósUngaria
 - KarcagUngaria
 - AjkaUngaria
 - KalocsaUngaria
 - DevăneștiUngaria
 - ZentaSerbia
 - DerecskeUngaria
Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
Poziția localității Cristuru Secuiesc
Poziția localității Cristuru Secuiesc
Poziția localității Cristuru Secuiesc

Cristuru Secuiesc (în maghiară Székelykeresztúr, în germană Kreuz, în dialectul săsesc Ängersch-Kretz, în trad. "Cristuru Unguresc") este un oraș în județul Harghita, Transilvania, România, format din localitățile componente Betești, Cristuru Secuiesc (reședința) și Filiaș.[2]

Așezare

Localitatea Cisturu Secuiesc este situată la limita sud-vestică a județului Harghita cu județul Mureș, la gura de vărsare a pârâurilor Goagiu și Nicou Alb în Târnava Mare, la o altitudine de 390 m, pe DN13C, Bodogaia - Cristuru Secuiesc - Rugănești.

Demografie



Componența etnică a orașului Cristuru Secuiesc

     Maghiari (87,22%)

     Romi (2,79%)

     Români (1,92%)

     Alte etnii (0,1%)

     Necunoscută (7,97%)


Componența confesională a orașului Cristuru Secuiesc

     Reformați (43,12%)

     Unitarieni (31,22%)

     Romano-catolici (11,29%)

     Fără religie (2,26%)

     Ortodocși (1,61%)

     Alte religii (1,8%)

     Necunoscută (8,71%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Cristuru Secuiesc se ridică la 8.797 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 9.650 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (87,22%), cu minorități de romi (2,79%) și români (1,92%), iar pentru 7,97% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, cei mai mulți locuitori sunt reformați (43,12%), cu minorități de unitarieni (31,22%), romano-catolici (11,29%), fără religie (2,26%) și ortodocși (1,61%), iar pentru 8,71% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]

Politică și administrație

Orașul Cristuru Secuiesc este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Hunor-János Koncz[*], de la Alianța Maghiară din Transilvania, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Uniunea Democrată Maghiară din România9         
Alianța Maghiară din Transilvania8         

Evoluție istorică

Conform datelor recensământului românesc din 1930, populația Cristurului Secuiesc era de 4.128 de locuitori, dintre care 3.476 maghiari, 326 români, 149 evrei, 89 germani, 76 țigani ș.a.

Cristuru Secuiesc - evoluția demografică
Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Scurt istoric

Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului au adus dovezi materiale ale unor locuiri încă din cele mai vechi timpuri. Astfel, pe "Valea Surpat", s-a descoperit o așezare ce conținea resturi ceramice, aparținând Evului Mediu, iar în albia Târnavei s-au găsit o daltă de piatră și tăișul unui topor, aparținând celeași epoci. În "Valea Cetății" s-a descoperit o așezare de tip Wietenberg, o figurină de lut scitică și o așezare dacică din sec. VII - VIII. În locul numit "Poala Bradului" s-a găsit o așezare Ariușd și Bodrogkeresztúr și o așezare dacică din sec. VII și VIII. În anul 1902, în apropierea drumului ce duce la Cechești, s-a descoperit un mormânt celtic de incinerație cu car de luptă din perioada La Téne mijlociu, ce conținea un vârf de lance, mânerul și vârful unei săbii și o verigă de fier. În baia de sare "Gyárfás" s-au găsit 13 monede de bronz, din care au fost identificate piese de la conducătorii romani : Titus, Antonius, Pius, Marc Aureliu, Lucilla și Commodus.

Prima atestare datează din 1333-1337, când preotul Jakab, în anul 1333 a plătit 23 de dinari impozit porții papale, iar în 1334, 8 dinari.[7]

1395 - regele Sigismund emite la Cristur câteva diplome.

1503 - numele târgului Cristur apare într-o diplomă: Ex oppido nostro Kerezthur[8]

1559 - sub regina Izabella, localitatea este scutită de orice fel de impozite, în afară de cele ce trebuiau plătite turcilor.

1631 - prima mențiune a unei școli reformate.

Biserica romano-catolică

Biserica romano-catolică a fost construită în secolul al XIII-lea ca biserică romanică. Edificiul a suferit mai multe transformări, prima în secolul al XIV-lea, apoi la mijlocul secolului al XV-lea. Când au fost înălțați pereții navei romanice, a fost construit un nou altar și au fost terminate bolțile. În secolul al XVI-lea, construcția a fost refăcută în stil gotic. Complexul de lângă zidul incintei reprezintă urmele casei parohiale medievale.

Orașul Cristuru Secuiesc a fost în perioada interbelică reședința plasei Cristur din județul românesc Odorhei. Pentru scurt timp, înainte de cel de-Al doilea război mondial, autoritățile române au schimbat denumirea Cristurului Secuiesc în "I.G. Duca".

Educație și cultură

Educație
  • Liceul Unitarian "Berde Mózes"
  • Liceul Teoretic "Orbán Balázs"
  • Școala generală "Petőfi Sándor"
  • Grupul școlar "Zeyk Domokos"
Cultură
  • Ansamblul folcloric PIPACSOK - fondat în anul 1992
  • Fanfara civilă - fondată în anul 1895
  • Filarmonica - fondată în anul 1911

Economie

Economia acestui oraș este susținută de activități în domeniul: fabricării mobilierului, construcțiilor, fabricării oțelurilor speciale, industriei alimentare (prin procesarea cărnii și prelucrarea laptelui), comerțului și serviciilor. Un rol important îl are agricultura (cultivarea terenurilor) și creșterea animalelor.

Atracții turistice

Biserica ortodoxă din Cristuru Secuiesc
  • Biserica Unitariană, cu elemente arhitectonice păstrate din secolul al XI-lea.
  • Biserica Romano-Catolică (adresa: str. Libertății, nr. 61, monument istoric, cod: HR-II-m-A-12805, datare: secolul al XIII-lea, refaceri în secolul al XIV-lea și 1458)
  • Biserica Ortodoxă
  • Muzeul "Dr. Molnár István"
  • Conacul "Gyárfás"
  • Statuia lui Sándor Petőfi - opera sculptorului Márkos Sándor

Orașe înfrățite

Vezi și

  • Biserica unitariană și reformată din Filiaș
  • Conacul Ugron din Cristuru Secuiesc

Imagini

Note

Bibliografie

  • Județul Harghita, Monografie, Z. Makfalvi, L. Vifkori. Ed. Sport Turism București 1979
  • Repertoriul Arheologic al județului Harghita, V. Cavruc. ISBN 973-99270-2-5
  • Județul Harghita, I. Pisota, D. Bugă. Ed. Academiei RSR București 1976

Legături externe

Acest articol este emis de la Wikipedia. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.