Comuna Ditrău, Harghita

Coordonate: 🌍 ({{PAGENAME}}) / 🌍
Ditrău
Gyergyóditró
— comună —

Ditrău (România) Poziția geografică în România

Țară	România
Județ	Harghita

SIRUTA	84344

Reședință	Ditrău
Componență	Ditrău Jolotca Țengheler

Guvernare
- Primar	Elemér Puskás[*]^[1]^[2] (UDMR, 2008)

Suprafață
- Total	114,99 km²

Populație (2021)
- Total	5.284 locuitori
- Densitate	51,69 loc./km²

Fus orar	UTC+2
Cod poștal	537090

Prezență online
site web oficial GeoNames

Amplasarea în cadrul județului Amplasarea în cadrul județului

Ditrău (în maghiară Ditró) este o comună în județul Harghita, Transilvania, România, formată din satele Ditrău (reședința), Jolotca și Țengheler.^[3]

Primari

2004-2008: Ferencz Bardócz (Independent)

Obiectiv memorial

Cimitirul eroilor români și străini din cel de-al Doilea Război Mondial este amplasat lângă cimitirul catolic vechi. A fost construit în anul 1944 și are o suprafață de 510 mp. În acest cimitir sunt înhumați 24 eroi români necunoscuți, un erou român cunoscut și 3 eroi străini.

Demografie

Componența etnică a comunei Ditrău

Maghiari (95,08%)

Alte etnii (0,45%)

Necunoscută (4,47%)

Componența confesională a comunei Ditrău

Romano-catolici (92,94%)

Reformați (1,25%)

Alte religii (1,04%)

Necunoscută (4,77%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Ditrău se ridică la 5.284 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 5.483 de locuitori.^[4] Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (95,08%), iar pentru 4,47% nu se cunoaște apartenența etnică.^[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (92,94%), cu o minoritate de reformați (1,25%), iar pentru 4,77% nu se cunoaște apartenența confesională.^[6]

Politică și administrație

Comuna Ditrău este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Elemér Puskás[*], de la Uniunea Democrată Maghiară din România, este în funcție din 2008. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[7]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Uniunea Democrată Maghiară din România	13
	Alianța Maghiară din Transilvania	2

Note

↑ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
↑ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
↑ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. 2018.
↑ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
↑ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.

Vezi și

Biserica romano-catolică "Sf. Ecaterina" din Ditrău
Biserica "Preasfânta Inimă a lui Isus" din Ditrău
Incidentul xenofob din comuna Ditrău (2020)
Depresiunea și Munții Giurgeului (arie de protecție specială avifaunistică)

Legături externe

ro Ditrău Arhivat în 27 aprilie 2009, la Wayback Machine.
hu Ditrău

Galerie de imagini

Biserica din Ditrău
Biserica din Ditrău (vitraliu)
Biserica din Ditrău
Date despre Biserica din Ditrău

Acest articol este emis de la Wikipedia. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.

[301aaf5d39e7e49fea37b01c5364fbd5-1] Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central

[665bf47930e4600db26b27cd6d86fee5-2] Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central

[lege_290_2018-3] „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. 2018.

[insse_2011_nat-4] „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.

[insse_2021_etn-5] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[insse_2021_rel-6] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[7] „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

Comuna Ditrău, Harghita
Localități componente	Ditrău (reședința) – Satul Jolotca – Satul Țengheler
Repere antropice	Biserica romano-catolică Sfânta Ecaterina – Biserica Preasfânta Inimă a lui Isus – Gara Ditrău
Repere geografice	Pasul Țengheler – Râul Ditrău – Pasul Chiozrez – Râul Jolotca – Depresiunea Jolotca – Pasul Ditrău – Depresiunea Giurgeu – Munții Giurgeu
Căi de comunicație	Magistrala CFR 400 – DN12 – E578 – Autostrada Târgu Mureș-Iași

Subdiviziunile administrative ale județului Harghita
Reședința	Miercurea Ciuc (38.966 loc.)
Municipii	Gheorgheni (18.377 loc.) · Odorheiu Secuiesc (34.257 loc.) · Toplița (13.929 loc.)
Orașe	Băile Tușnad (1.611 loc.) · Bălan (6.115 loc.) · Borsec (2.585 loc.) · Cristuru Secuiesc (9.650 loc.) · Vlăhița (6.898 loc.)
Comune	Atid · Avrămești · Bilbor · Brădești · Căpâlnița · Cârța · Ciceu · Ciucsângeorgiu · Ciumani · Corbu · Corund · Cozmeni · Dănești · Dârjiu · Dealu · Ditrău · Feliceni · Frumoasa · Gălăuțaș · Joseni · Lăzarea · Leliceni · Lueta · Lunca de Jos · Lunca de Sus · Lupeni · Mădăraș · Mărtiniș · Merești · Mihăileni · Mugeni · Ocland · Păuleni-Ciuc · Plăieșii de Jos · Porumbeni · Praid · Racu · Remetea · Săcel · Sâncrăieni · Sândominic · Sânmartin · Sânsimion · Sântimbru · Sărmaș · Satu Mare · Secuieni · Siculeni · Subcetate · Suseni · Șimonești · Tomești · Tulgheș · Tușnad · Ulieș · Vărșag · Voșlăbeni · Zetea
Sate	Sate din județul Harghita

Localități care au aparținut din 1762 până în 1851 de Primul Regiment Secuiesc de Infanterie
Compania I-a	Újfalu (Cașinu Nou) • Jakabfalva (Iacobeni) • Imperfalva (Imper) • Al-Tiz (Plăieșii de Jos) • Fel-Tiz (Plăieșii de Sus)	Dispunerea companiilor în judeţul Harghita
Compania a II-a	Tsekefalva (Ciucani) • Lázárfalva (Lăzărești) • Tusnád (Tușnad) • Tusnád-Újfalu (Tușnadu Nou) • Kozmás (Cozmeni)
Compania a III-a	Tsátószeg (Cetățuia) • Tsik-Szent-Király (Sâncrăieni) • Tsik-Szent-Simon (Sânsimion) • Tsik-Szent-Imre (Sântimbru)
Compania a IV-a	Ménaság (Armășeni) • Bánfalva (Bancu) • Tsik-Szent-György (Ciucsângeorgiu) • Tsik-Szent-Márton (Sânmartin)
Compania a V-a	Várdótfalva (Șumuleu Ciuc) • Tsik-Szent-Lélek (Leliceni) • Taplitza (Toplița Ciuc, în Miercurea Ciuc) • Mindszent (Misentea) • Tsobotfalva (Cioboteni, în Miercurea Ciuc) • Tsomortány (Șoimeni)
Compania a VI-a	Borzsova (Bârzava) • Delne (Delnița) • Szépviz (Frumoasa) • Göröttsfalva (Gârciu) • Tsik-Szent-Mihály (Mihăileni) • Tsik-Szent-Miklós (Nicolești) • Pálfalva (Păuleni-Ciuc)• Vatsártsi (Văcărești)
Compania a VII-a	Tsitsó (Ciceu) • Dánfalva (Dănești) • Rákos (Racu) • Madaras (Mădăraș) • Mádéfalva (Siculeni)
Compania a VIII-a	Tsik-Szent-Domokos (Sândominic) • Tsik-Szent-Tamás (Tomești)
Compania a IX-a	Kilyénfalva (Chileni) • Tsomafalva(Ciumani) • Újfalu (Suseni)
Compania a X-a	Karczfalva (Cârța) • Szent-Miklós (Gheorgheni) • Tekerőpatak (Valea Strâmbă)
Compania a XI-a	Al-Falu (Joseni) • Szárhegye (Lăzarea)
Compania a XII-a	Ditró (Ditrău) • Remete (Remetea)
Reședințele de companie sunt trecute cu litere italice. Denumirile maghiare sunt din preajma anului 1800, majoritatea diferite față de cele din 1918, folosindu-se grafia veche (ts în loc de cs, cz în loc de c). Date preluate din Buletinul cercului de studii al istoriei poștale din Ardeal, Banat și Bucovina, anul X, nr. 3