Comuna Sâniob, Bihor
| Sâniob | |||
| Szentjobb | |||
| — comună — | |||
 | |||
| |||
Sâniob (România) Poziția geografică în România | |||
| Coordonate: 🌍 / 🌍 | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Regiune de dezvoltare | Regiunea de dezvoltare Nord-Vest | ||
| Județ |  Bihor | ||
| SIRUTA | 28610 | ||
| Reședință | Sâniob | ||
| Componență | Sâniob, Cenaloș, Ciuhoi, Sfârnaș | ||
| Guvernare | |||
| - Primar | Jacint Zatyko[*][1] (UDMR, octombrie 2020) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 58,31 km² | ||
| Populație (2021) | |||
| - Total | 2.237 locuitori | ||
| - Densitate | 39 loc./km² | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Cod poștal | 417190 | ||
| Prezență online | |||
site web oficial  GeoNames | |||
 Localizare în cadrul județului | |||
Sâniob (denumită până în 2012 Ciuhoi) este o comună în județul Bihor, Crișana, România, formată din satele Cenaloș, Ciuhoi, Sâniob (reședința) și Sfârnaș.[2] Reședința și denumirea comunei au fost schimbate din Ciuhoi în Sâniob prin legea 214 din 13 noiembrie 2012.[3]
Demografie
Componența etnică a comunei Sâniob
Maghiari (60,62%)
Români (33,62%)
Alte etnii (0,85%)
Necunoscută (4,92%)
Componența confesională a comunei Sâniob
Romano-catolici (50,83%)
Ortodocși (26,64%)
Reformați (11,35%)
Penticostali (4,47%)
Alte religii (1,43%)
Necunoscută (5,27%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Sâniob se ridică la 2.237 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.333 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (60,62%), cu o minoritate de români (33,62%), iar pentru 4,92% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (50,83%), cu minorități de ortodocși (26,64%), reformați (11,35%) și penticostali (4,47%), iar pentru 5,27% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]
Politică și administrație
Comuna Sâniob este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Jacint Zatyko[*], de la Uniunea Democrată Maghiară din România, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Uniunea Democrată Maghiară din România | 6 | |||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 2 | |||||||
| Partidul Național Liberal | 1 | |||||||
| Partidul Social Democrat | 1 | |||||||
| Alianța Maghiară din Transilvania | 1 | |||||||
Note
- ↑ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ↑ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
- ↑ Legea 214 din 13 noiembrie 2012
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .