Comuna Țețchea, Bihor
| Țețchea | |
| — comună — | |
 Biserica de lemn din satul Subpiatră | |
Țețchea (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 🌍 / 🌍 | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Regiune de dezvoltare | Regiunea de dezvoltare Nord-Vest |
| Județ |  Bihor |
| SIRUTA | 31878 |
| Reședință | Țețchea |
| Sate componente | Țețchea, Hotar, Subpiatră, Telechiu |
| Guvernare | |
| - Primar | Florin-Aurel Cazan[*][1] (PSD, octombrie 2020) |
| Suprafață | |
| - Total | 51,14 km² |
| Populație (2021) | |
| - Total | 3.376 locuitori |
| - Densitate | 61 loc./km² |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 417605 |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
 Localizare în cadrul județului | |
Țețchea (maghiară Cécke (Czéczke) község) este o comună în județul Bihor, Crișana, România, formată din satele Hotar, Subpiatră, Telechiu și Țețchea (reședința).[2]
Demografie
Componența etnică a comunei Țețchea
Români (60,28%)
Romi (26,51%)
Maghiari (10,1%)
Alte etnii (0,36%)
Necunoscută (2,75%)
Componența confesională a comunei Țețchea
Ortodocși (68,87%)
Baptiști (12,5%)
Reformați (8,12%)
Penticostali (6,58%)
Alte religii (0,83%)
Necunoscută (3,11%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Țețchea se ridică la 3.376 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.141 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (60,28%), cu minorități de romi (26,51%) și maghiari (10,1%), iar pentru 2,75% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (68,87%), cu minorități de baptiști (12,5%), reformați (8,12%) și penticostali (6,58%), iar pentru 3,11% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Politică și administrație
Comuna Țețchea este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Florin-Aurel Cazan[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 7 | ||||||||
| Partidul Național Liberal | 2 | ||||||||
| Uniunea Democrată Maghiară din România | 2 | ||||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 1 | ||||||||
| Partida Romilor „Pro Europa” | 1 | ||||||||
Atracții turistice
- Biserica de lemn din Subpiatră
- Biserica de lemn din Hotar
- Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua europeană Natura 2000 în România) și Lacurile de acumulare de pe Crișul Repede (arie de protecție specială avifaunistică).
Personalități născute aici
- Ion Simuț (n. 1953), critic și istoric literar, profesor universitar și redactor la revista „Familia” din Oradea.
Note
- ↑ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ↑ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .