Protestele din Venezuela din 2017

Protestele din Venezuela din 2017 sunt o serie de proteste care au avut loc în toată Venezuela din ianuarie 2017, odată cu arestarea mai multor lideri de opoziție și anularea dialogului dintre opoziție și guvernul socialist condus de Nicolás Maduro. Protestatarii antiguvernamentali, în număr de șase milioane pe 19 aprilie, pun pe seama lui Maduro criza economică gravă prin care trece țara și condițiile de trai precare cu care se confruntă locuitorii săi.

Protestele din Venezuela din 2017
Parte din crisis en Venezuela[*][[crisis en Venezuela (socioeconomic and political crisis in Venezuela in the 21st century)|​]] 
Protestatari antiguvernamentali pe autostrada Francisco Fajardo. Numit de organizatori „Mama tuturor marșurilor”, protestul a atras 2,5 milioane de oameni doar în Caracas.
Informații generale
Perioadă Ianuarie 2017–prezent
Loc  Venezuela
Obiective
Părți implicate

Opoziția venezuelană

Adunarea Națională

Masa Unității Democratice
(PJ, AD, UNT, VP, LCR, MPV, AP, CC, PV, VV, ABP și GE)

Movimiento Estudiantil

Protestatari antiguvernamentali

Guvernul Venezuelei

  • Tribunalul Suprem de Justiție
  • Forțele Armate Naționale Bolivariene
    • Garda Națională Venezuelană
    • Miliția Națională Venezuelană
  • Poliția Națională Bolivariană

Marele Pol Patriotic
(PSUV, PCV și VBR)

Grupări paramilitare proguvernamentale (colectivos)
Număr

6 milioane[1]
Mii[2]
Victime
Morți: 50[3]
Răniți: 13.050[3]
Arestați: 2.459[3]

Această perioadă de tensiune a culminat cu decizia Tribunalului Suprem de Justiție (pro-Maduro) din 29 martie de a dizolva Adunarea Națională (compusă în majoritate din partide de opoziție). Văzută de opoziție ca o „lovitură de stat”,[4] decizia a sporit intensitatea protestelor,[5] pentru ca în aprilie sute de mii de oameni să protesteze zilnic pe străzile orașelor din Venezuela. În toată această perioadă au avut loc numeroase incidente violente între protestatari și forțele de ordine, dar și bande înarmate loiale autorităților guvernamentale (colectivos).[6]

Printre cerințele protestatarilor se numără modificarea legislației, astfel încât toate funcțiile publice, inclusiv președinția, să fie alese prin vot popular.[7]

Note
  1. es Hernán Lugo-Galicia, Ayatola Nuñeza (). „El país gritó: "Maduro, no te queremos"”. El Nacional.
  2. en Nicholas Casey, Patricia Torres (). „At Least 3 Die in Venezuela Protests Against Nicolás Maduro”. The New York Times.
  3. es „Capriles afirmó que protestas han dejado más de 50 muertos y 13.000 heridos”. El Nacional. .
  4. en „Venezuela accused of 'self-coup' after Supreme Court shuts down National Assembly”. Buenos Aires Herald. .
  5. en „Venezuela's Descent Into Dictatorship”. The New York Times. .
  6. Mircea Olteanu (). „Venezuela se retrage din Organizația Statelor Americane, în urma criticilor privind situația din țară”. Mediafax.
  7. Vicențiu Purcărea (). „Venezuela: Un tânăr a murit, peste 180 de răniți, printre care 6 deputați ai opoziției, într-o nouă zi de proteste”. Agerpres. Arhivat din original la . Accesat în .
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.