Protestele Mahsa Amini

O serie continuă de proteste și tulburări civile împotriva guvernului Iranului a început la Teheran la 16 septembrie 2022[13], ca reacție la moartea Mahsei Amini(persană مهسا امینی), în vârstă de 22 de ani[14] (persană: مهسا امینی), care fusese arestată de către Poliția Moralității pentru purtarea unui hijab „impropriu” – la încălcarea legii obligatorii a hijabului a Iranului – în timp ce vizita Teheranul din Saqqez. Potrivit martorilor oculari, Amini fusese bătută foarte grav de ofițerii Poliției Moralității, o afirmație infirmată de autoritățile iraniene.[15][16]

Protestele Mahsa Amini
Parte a Protestele din Iran 2021–2022, Protestele iraniene împotriva hijab-ului obligatoriu și consecințele Moartea Mahsei Amini
Informații generale
Perioadă 16 septembrie 2022 Eroare: timp incorect (2022-09-16 Eroare: timp incorect)
(1 an, 7 luni, 2 săptămâni și 5 zile)
Loc Iran, cu mitinguri de solidaritate în întreaga lume[1]
Cauze
  • Moartea Mahsei Amini
  • Legea hijab-ului obligatoriu din 1979[2]
  • Reprimări împotriva Mișcarea pentru Democrație Iraniană și Fetele din Enghelab protestează, inspirând proteste continue împotriva guvernului
  • Abuzurile drepturilor omului împotriva femeilor și fetelor comise de către Poliția Morală[2]
  • Uciderea a sute de protestatari, alimentând furia
Obiective
Caracteristici
Rezultat
  • Brutalitatea poliției, zeci de oameni uciși și sute bătuți și reținuți
  • Creșterea Mișcării pentru Democrație Iraniană
  • Autodezvăluire, resemnare și sprijin vocal fără precedent din partea unor personalități publice celebre
Părți implicate

Protestatarii iranieni

Sprijinul majorității organizațiilor anti-Republica Islamică

Republica Islamică

  • FARAJA
  • IRGC
  • Basij
  • Operațiune sub acoperire
  • Poliția Antirevoltă
  • Poliția Morală
Contraprotestatarii iranieni[6][7]
Figuri politice
Fără conducere centralizată
  • Ali Khamenei
  • Ebrahim Raisi
  • Ahmad Vahidi
  • Ali Shamkhani
  • Gholam-Hossein Mohseni-Eje'i
  • Mohammad Bagher Ghalibaf
  • Hossein Ashtari
  • Abdolrahim Mousavi
  • Habibollah Sayyari
  • Hossein Salami
  • Mohammad Reza Naqdi
Victime
Morți

Cel puțin 342 de protestatari, inclusiv 43 de minori uciși (Iran Human Rights) începând cu 16 noiembrie[8]
336 de protestatari, inclusiv 52 de minori uciși, precum și 39 de membri ai forțelor de securitate (HRANA), începând cu 11 noiembrie[9]

Cel puțin 41 de uciși (presă de stat) la 24 septembrie[10]

Vezi victime pentru detalii.
Răniți 898+ din 26 septembrie[11]
Arestați

aproape 15.100 (HRANA, la 11 noiembrie).[9]
În 4 noiembrie, peste 14.000 au fost arestați în 134 de orașe și în 132 de universități (HRANA)[12]

Consultați reținuți pentru cazuri notabile.

Protestele s-au extins rapid din orașul natal al lui Amini, Saqqez, în alte orașe din provincia Kurdistan și în alte provincii din Iran.[17] Ca răspuns la aceste demonstrații, începând cu 19 septembrie, guvernul iranian a implementat opriri regionale ale accesului la internet. Pe măsură ce protestele au crescut, a fost impusă o întrerupere pe scară largă a internetului, împreună cu restricții la nivel național asupra rețelelor sociale.[18][19] Liderul Suprem Ayatollah Ali Khamenei a respins tulburările larg răspândite nu doar drept „revolte”, ci și ca „război hibrid” cauzate de state străine și dizidenți din străinătate.[20][21][22] Femeile, inclusiv școlari, au jucat un rol cheie în demonstrații. În timp ce protestele majore anterioare, care au fost înăbușite violent de guvernul iranian, s-au concentrat pe rezultatele alegerilor sau pe probleme economice, protestele din 2022, pe lângă creșterea drepturilor femeilor, au avut o cerere principală: răsturnarea Republicii Islamice.[23] Protestele au fost cea mai mare amenințare la adresa guvernului de la Revoluția Islamică din 1979, potrivit The Guardian.[24] Spre deosebire de protestele din 2019-2020, protestele din 2022 au fost „la nivel național, răspândite în clase sociale, universități, străzi [și] școli”.[24]

Potrivit organizației non-profit Iran Human Rights, la 16 noiembrie 2022, cel puțin 342 de persoane, inclusiv 43 de minori sub 18 ani[8], au fost ucise ca urmare a intervenției guvernului în proteste, care implicau gaze lacrimogene și focuri de armă[25][26][27] făcând protestele cele mai mortale de la protestele din 2019–2020, care au dus la peste 1.500 de decese.[28] Potrivit activiștilor pentru Human Rights Activists in Iran, la 11 noiembrie, 39 de membri ai forțelor de securitate au fost uciși.Human Rights Activists in Iran Acest răspuns la proteste a fost condamnat pe scară largă.

Referințe

  1. „Worldwide protests continue after the death of 22-year-old Mahsa Amini”. USA Today. . Arhivat din original la . Accesat în .
  2. „Pro-government demonstrators take to the streets to show their rejection of Iranian protests” (în engleză). MSN. Arhivat din original la . Accesat în .
  3. „Thousands gather for pro-government rallies in Iran amid mass protests” (în engleză). TRT World. Arhivat din original la . Accesat în .
  4. „Iran Protests: at Least 342 People Including 43 Children Killed/5 Protesters Sentenced to Death”. Iran Human Rights. .
  5. „Iran indicts 11 over Basij agent's death, basketball team skips anthem”. Reuters. . Accesat în .
  6. Reuters, Thomson (). „At least 41 dead as protests rock Iran in week following death of Mahsa Amini, state TV says”. CBC. Arhivat din original la . Accesat în .
  7. „Hengaw Report No. 7 on the Kurdistan protests, 18 dead and 898 injured”. Hengaw. Arhivat din original la . Accesat în .
  8. „Iran lawmakers demand severe punishment for 'rioters' as protests rage”. Reuters. . Accesat în .
  9. Leonhardt, David (). „Iran's Ferocious Dissent”. The New York Times. Arhivat din original la . Accesat în .
  10. Leonhardt, David (). „Iran's Ferocious Dissent”. The New York Times. Arhivat din original la . Accesat în .
  11. Strzyżyńska, Weronika (). „Iranian woman dies 'after being beaten by morality police' over hijab law”. The Guardian (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în .
  12. Motamedi, Maziar. „Iran denies Mahsa Amini, woman who died in custody, was beaten” (în engleză). Al Jazeera. Arhivat din original la . Accesat în .
  13. „Protests flare across Iran in violent unrest over woman's death”. Reuters (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în .
  14. Bonifacic, Igor (). „Iran restricts access to WhatsApp and Instagram in response to Mahsa Amini protests”. Engadget. Arhivat din original la . Accesat în .
  15. Strzyżyńska, Weronika (). „Iran blocks capital's internet access as Amini protests grow”. The Guardian. Arhivat din original la . Accesat în .
  16. Motamedi, Maziar (). „Iran's Khamenei blames Israel, US in first comments on protests”. Aljazeera. Arhivat din original la . Accesat în .
  17. Tisdall, Simon (). „Iran's brave young women must break their own chains. The west won't help”. The Guardian. Arhivat din original la . Accesat în .
  18. „Cleric killed in restive Iranian city, protests rage on”. Reuters. . Accesat în .
  19. „Fresh protests erupt in Iran's universities and Kurdish region”. The Guardian. . Accesat în .
  20. „اعتراضات در ایران؛ شمار کشته‌شدگان به دست‌کم ۱۰۰ تن رسید” اعتراضات در ایران؛ شمار کشته‌شدگان به دست‌کم ۵۰ تن رسید [Protests in Iran; The Number of Those Killed has Risen to at least 50 people]. Iran Human Rights (în persană). Arhivat din original la . Accesat în .
  21. „76 deaths, 1,200 arrests in Iran response to protests”. rte.ie (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în .
  22. „Eʿterāżāt dar Irān; Afzāyeš-e Āmār-e Koštešodegān be biš az 30 Hamzamān bā Eḫtelāl dar Internet” اعتراضات در ایران؛ افزایش آمار کشته‌شدگان به بیش از ۳۰ نفر همزمان با اختلال در اینترنت [Protests in Iran; The Number of Those Killed has Increased to over 30 People Simultaneously With Internet Blackout]. Iran Human Rights (în persană). Arhivat din original la . Accesat în .

Legături externe

This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.