Listă de medici (cronologică)

Antichitate

Perioada vieții	Nume	Naționalitatea	Contribuții majore
c. 2650 î.Hr.	Imhotep	egiptean	Medic și arhitect
c. 500 î.Hr.	Susruta	indian	Părintele chirurgiei plastice și reparatorii
sec. VI-V î.Hr	Democede din Crotone	grec
?	Aegimus	grec	Tratat despre puls
540 sau 460 - 450 î.Hr.)	Epicarmos din Kos	grec	Cercetător al naturii
460 î.Hr. - 370 ?	Hippocrate	grec	Cel mai mare medic al antichității "Părintele medicinei"; "Jurământul lui Hippocrate"
sec. V î.Hr	Areteus din Capadocia	grec	A scris un tratat asupra bolilor
sec. V î.Hr	Ctesias	grec	Celebru mai ales pentru relaterea călătoriilor efectuate în Persia, India
sec. V î.Hr	Herodicos din Selimbria	grec	Subliniază, pentru prima dată importanța exercițiilor fizice (a gimnasticii) pentru sănătate.
335, 331 sau 330 - 280 î.Hr.	Herophilos din Calcedonia	grec	Fondatorul școlii medicale din Alexandria, primul mare specialist în anatomie.
c.305 - c.250 î.Hr	Erasistrate din Keos	grec	A fondat școala medicală din Alexandria.
c. 300 î.Hr. - ?	Charaka	indian	Contribuții la Ayurveda
25 î.Hr. - 50 d.Hr.	Aulus Cornelius Celsus	roman	"Hippocrate" al romanilor și Cicero al medicinei; promovare metoda experimentală.
40 ? - 90 ?	Dioscoride Pedanios	grec	Chirurg și farmacist
53 - 117	Soranus din Efes	grec	Reprezentant al școlii "metodiștilor".
sec. I d.Hr.	Gaius Stertinius Xenophon	grec [1]
110 - 207/208 ?	Hua Tuo	chinez	Descoperirea narcozei și a tehnicii deschiderilor abdominale.
129 - 200/216 ?	Galenus	grec	Ultimul mare medic al antichității; unul dintre fondatorii anatomiei și farmacologiei.
c. 325 - c. 395 d.Hr.	Oribasios	grec	Primul mare medic bizantin.
525 - 605	Alexandru din Tralleis	grec	Patologie, terapie
c. 600 d.Hr.	Vaghbata		A scris opera intitulată Ayurveda,[2]
625? - 690?	Pavel din Egina	bizantin	Chirurgie, propunerea denumirii de cancer

Evul mediu

Faceți click pe semnul de lângă titlul coloanelor, pentru a ordona tabelul în funcție de acel argument.

Perioada	Nume	Naționalitatea	Contribuții majore
525 - 605	Alexandru din Tralles
721 - 815	Geber	arab	Alchimie
801 - 873	Al-Kindi	arab	Aplicațiile matematicii în farmacologie
809 - 873	Hunayn ibn Ishaq	asirian	Traduceri opere medicale
838 - 870	Al Tabari	persan	Prima enciclopedie a medicinei; alte domenii: pediatrie, psihologie
850 - 934	Al-Balkhi	persan	Legătura dintre sănătatea fizică și cea mentală; precursor al psihologiei cognitive
865 - 925	Al-Razi (Rhazes)	persan	neurochirurgie, oftalmologie; părinte al pediatriei
936 - 1013	Al-Zahrawi	arab	Precursor al chirurgiei moderne dar și al cosmeticii
965 - 1039	Alhazen	arab	fiziologie, psihologie[3]
980–1037	Avicenna	persan
1091 - 1161	Avenzoar	arab	Părintele chirurgiei experimentale; promotor al tratamentului prin perfuzii
1098 - 1179	Hildegard von Bingen	german	Una dintre puținele femei-medic celebre
1126 - 1198	Averroes	arab	Precursor în multe ramuri ale medicinei: disecție, autopsie, urologie, oftalmologie
1135 - 1204	Moise Maimonide	evreu	Necesitatea igienei, a unei vieți echilibrate
1162 - 1231	Abd al-Latif	arab	Studii asupra diabetului; folosirea lipitorilor
1200 ?	Trotula	italian	Una dintre puținele femei-medic ale Evului Mediu.
1205/1206 ? - 1296/1298 ?	Teodorico Borgognoni	italian	Inovații în chirurgie
1210 sau 1213 - 1288	Ibn al-Nafis	arab	Precursor în mai multe domenii: sistemul circulator, chirurgie, embriologie, psihologie

Epoca modernă

Faceți click pe semnul de lângă titlul coloanelor, pentru a ordona tabelul în funcție de acel argument.

Perioada	Nume	Naționalitatea	Contribuții majore
1246/1250 ? - c. 1316	Abano, Pietro d'	italian	Promovarea metodei științifice
1327 [4]	Dino del Garbo	italian
1348 [5]	Gentile da Foligno	italian
1300 (1298?) - 1368	Chauliac, guy de	francez	Chirurgie
1450 - 1525	Vigo, Giovanni da	italian	Unul dintre primii mari chirurgi militari.
1455 - 1529	Gersdorff, Hans von	german	chirurgie militară
1470 ? - 1526	Rösslin, Eucharius	german	Obstetrică
1478 - 1553	Fracastoro, Girolamo	italian	Studiul bolilor infecțioase; introducerea termenului de sifilis
1488 - 1577	Santo, Mariano	italian	Chirurgie, urologie
1493 - 1541	Paracelsus		Cel mai cunoscut reprezentant al iatrochimiei
1500 - 1558	Janus Cornarius
1500/1514 ? - 1574	Eustachio, Bartolomeo	italian	Întemeietor al anatomiei moderne.[6]; descoperire "trompa lui Eustachio"
1501 - 1577	Mattioli, Pietro Andrea	italian	Rolul plantelor în medicină
1510 - 1590	Paré, Ambroise	francez	Anatomie, deschizător de drum în chirurgia modernă
1511 - 1568	Lusitano, Amato	portughez[7]	Unul din descoperitorii mecanismului circulației sanguine
1514 - 1564	Vesalius, Andreas	belgian	Fondatorul anatomiei moderne
1516 - 1559	Colombo, Realdo	italian	Chirurgie; descoperirea circulației pulmonare; întemeietor al anatomiei moderne.[8]
1519 - 1603	Cesalpino, Andrea	italian	Cercetări în domeniul circulației sângelui; valența farmaceutică a plantelor
1523 - 1562	Falloppio, Gabriele	italian	Întemeietor al anatomiei moderne.[9]
1525 ? - ?	Amusco, Juan Valverde de	spaniol	Anatomie
1537 - 1619	Fabrizio, Girolamo	italian	Anatomie; creatorul embriologiei moderne descoperitor al valvulelor venoase
1553 - 1617	Alpini, Prospero	italian	Rolul chimico-farmaceutic al plantelor (ex. obținerea hașișul)
1560 - 1634	Fabry, Wilhelm	german	Întemeietor al chirurgiei științifice.
1561 - 1636	Santorio Santorio	italian	Primele studii asupra metabolismului
1566 - 1621	Jessenius, Jan	slovac	Anatomie, chirurgie
1578 - 1657	Harvey, William	englez	Teoria circulației sanguine
1580 - 1644	Helmont, Jan Baptista van	belgian	Studiul digestiei; prefigurarea conceptului de enzimă
1580 - 1656	Severino, Marco Aurelio	italian	anatomie comparată; chirurgie
1597 - 1677	Glisson, Francis	englez	Studii asupra fibrei musculare
1614 - 1672	Sylvius, Franciscus	olandez	Unul din pionierii chimiei clinice moderne; de numele său este legat mineralul silvină.
1616 - 1680	Bartholin, Thomas	danez	Descoperire sistem limfatic; bazele științifice ale anesteziei prin refrigerare.
1624 - 1689	Sydenham, Thomas	englez	"Hippocrate al englezilor"; descriere: malarie, pojar, scarlatină.
1628 - 1694	Malpighi, Marcello	italian	Fondatorul anatomiei microscopice, histologiei, anatomiei vegetale și fiziologiei comparative.
1631 - 1691	Lower, Richard	englez	Fiziologie, patologie cardiovasculară
1633 - 1714	Ramazzini, Bernardino	italian	Propune chinina pentru tratamentul malariei.
1640 - 1704	Denis, Jean Baptiste	francez	Pionierat în domeniul transfuziilor sanguine
1641 - 1673	Graaf, Reinier de	olandez	Descoperiri în domeniul biologiei reproducerii.
1653 - 1721	Albinus, Bernhard Friedrich	german	Chirurgie oftalomogică
1660 - 1734	Stahl, Georg Ernst	german	Concepție animistă împotriva materialismului
1660 - 1742	Hoffmann, Friedrich	german	studii asupra apendicitei, rubeolei, sistemului nervos.
1666 - 1723	Valsalva, Antonio Maria	italian	Anatomie, chirurgie
1668 - 1707	Baglivi, Giorgio	italian	"Hippocrate italian"; întemeietorul școlii "solidiste"
1668 - 1738	Boerhaave, Herman	olandez	Fondatorul învățământului medical clinic.
1672 - 1768	Huxham, John	englez	Chirurgie, studiul bolilor infecțioase.
1677 - 1761	Hales, Stephen	englez	Fiziologie experimentală
1682 - 1771	Morgagni, Giovanni Battista	italian	Fondator al anatomiei patologice.
1684 - 1766	Astruc, Jean		Prima descriere a sifilisului.
1697 - 1770	Albinus, Bernhard Siegfried	german	Anatomie
1700 - 1772	Swieten, Gerard van	austriac[10]	Patologie, reformarea învățământului sanitar
1708 - 1777	Haller, Albrecht von	german	Anatomie, în special aparatul cardiovascular
1710 - 1790	Cullen, William	scoțian	Studii asupra sistemului nervos; clasificarea maladiilor (nosologie)
1722 - 1809	Auenbrugger, Leopold	austriac	Examinarea prin percuție
1728 - 1793	Hunter, John	scoțian	Chirurgie, promotor al metodei experimentale
1728 - 1797	Tissot, Simon-Auguste	francez	Cercetări în domeniul migrenei
1749 - 1823	Jenner, Edward	englez	Vaccinul contra variolei.
1752 - 1840	Blumenbach, Johann Friedrich	german	Antropologie: clasificarea raselor umane.
1755 - 1843	Hahnemann, Samuel	german	Creatorul homeopatiei
1759 - 1813	Reil, Johann Christian	german	Anatomie, psihiatrie[11]
1761 - 1823	Baillie, Matthew	scoțian	contribuții în anatomia patologică
1766 - 1842	Larrey, Dominique-Jean	francez	Chirurgie militară
1771 - 1802	Bichat, Marie François Xavier	francez	Întemeietorul histologiei și patologiei moderne
1774 - 1842	Bell, Charles	scoțian	Primul care face distincția între funcțiile motorii și senzoriale ale neuronului
1778 - 1862	Bretonneau, Pierre	francez	Realizează prima traheotomie; precursor al teoriei germenilor
1781 - 1826	Laënnec, René	francez	Inventatorul stetoscopului.
1783 - 1855	Magendie, François	francez	Pionier al fiziologiei experimentale
1785 - 1853	Beaumont, William	american	Cercetări în domeniul digestiei
1789 - 1858	Bright, Richard	englez	Cercetări asupra bolilor de rinichi
1791 - 1874	Cruveilhier, Jean	francez	Creator al anatomiei patologice; a descris scleroza multiplă
1792 - 1847	Dieffenbach, Johann Friedrich	german	Unul din fondatorul chirurgiei plastice
1793 - 1860	Addison, Thomas	englez	Boli interne, descrierea "bolii Addison"
1794 - 1866	Babington, Benjamin Guy	englez	Noi instrumente medicale, studii asupra holerei etc.
1795 - 1873	Romberg, Moritz Heinrich	german	Întemeietor al neurologiei moderne
1799 - 1854	Basedow, Carl von	german	Descriere boala Basedow (1858).
1801 - 1858	Müller, Johannes Peter	german	Studii de anatomie comparată
1804 - 1881	Schleiden, Matthias Jakob	german	Dezvoltarea teoriei celulare
1810 - 1882	Schwann, Theodor	german	Dezvoltarea teoriei celulare
1813 - 1878	Bernard, Claude	francez	Fiziologie, medicina experimentală
1814 - 1865	Bergmann, Carl	german	Contribuții în fiziologie
1814 - 1878	Mayer, Julius Robert von	german	Importanța oxigenului pentru organism în cadrul respirației; schimbul de energie în cadrul metabolismului
1818 - 1896	Bois-Reymond, Emil du	german	Descoperirea potențialului de acțiune al neuronului
1821 - 1902	Virchow, Rudolf	german	Fondator al patologiei celulare
1821 - 1910	Blackwell, Elizabeth	englez[12]	Prima femeie medic din SUA
1824 - 1880	Broca, Paul	francez	Studii anatomice, mai ales asupra creierului
1825 - 1893	Charcot, Jean-Martin	francez	Precursor al neurologiei și psihologiei moderne.
1829 - 1894	Billroth, Theodor	german	Pionierat în chirurgie abdominală și faringială
1832 - 1916	Baccelli, Guido	italian	Afirmare in politica
1836 - 1868	Bezold, Albert von		Unul din descoperitorii reflexului "Bezold-Jarisch.
1836 - 1904	Sklifosovski, Nicolai
1836 - 1907	Bergmann, Ernst von	german	Introducerea asepsiei la tratamentul rănilor.
1836 - 1917	Anderson, Elizabeth Garrett	englez	Prima femeie-medic în Marea Britanie; înființarea școlii medicale pentru femei
1841 - 1917	Kocher, Emil Theodor	german	Cercetări în domeniul tiroidei; Premiul Nobel în 1909
1841 - 1931	LeBon, Gustave	francez	Studii de psihologie socială, antropologie.
1842 – 1932	Abadie, Jean Marie Charles	francez	Oftalmologie
1843 - 1910	Koch, Robert	german	Bacteriologie; Premiul Nobel în 1905
1843 - 1926	Golgi, Camillo	italian	Studii asupra sistemului nervos; Premiul Nobel în 1906.[13]
1845 - 1916	Mecinikov, Ilia Ilici	rus	Studii asupra fagocitozei; Premiul Nobel în 1908
1845 - 1922	Laveran, Charles Louis Alphonse	francez	Studii asupra malariei; Premiul Nobel în 1907
1848 - 1932	Bang, Bernhard Laurits Frederik	danez	Prima descriere a brucelozei ("morbus Bang")
1849 - 1936	Pavlov, Ivan P.	rus	Cercetări în domeniul digestiei; prima descriere a reflexului condiționat; Premiul Nobel în 1904
1851 - 1928	Abbe, Robert	american	Pionier al suturilor cu catgut; unul dintre primii din SUA care a utilizat radiul în tratarea cancerului
1851 - 1940	Arsonval, Jacques-Arsène d'	francez	Electrofiziologie.
1852 - 1929	Binswanger, Otto		Cercetări în domeniul neurasteniei, epilepsiei și isteriei
1852 - 1934	Cajal, Santiago Ramón y	spaniol	Histologie; unul din fondatorii neuroștiinței moderne; Premiul Nobel în 1906.
1853 - 1927	Kossel, Albrecht	german	Studiul acizilor nucleici Premiul Nobel în 1910
1854 - 1917	Behring, Emil Adolf von	german	Descoperă imunizarea contra difteriei, Premiul Nobel în 1901
1855 - 1930	Angle, Edward H.	american	Ortopedie
1856 - 1926	Kraepelin, Emil	german	Fondatorul psihiatriei științifice moderne
1856 - 1939	Freud, Sigmund	austriac	Fondatorul psihanalizei
1857 - 1932	Ross, Ronald	englez	Studii asupra malariei; Premiul Nobel în 1902
1857 - 1938	Abel, John Jacob	american	Obținerea și izolarea adrenalinei, insulinei și aminoacizilor
1857 - 1949	Munthe, Axel	suedez	Hipnoza ca metodă terapeutică.
1860 - 1904	Finsen, Niels Ryberg	danez	Utilizarea terapeutică a radiației luminoase; Premiul Nobel în 1903
1860 - 1924	Bayliss, William	englez	Descoperirea secreției peristaltice
1860 - 1944	Achard, Emile	francez	Medicină internă
1861 - 1939	Naismith, James	canadian	Pluridisciplinar, inventatorul jocului de baschet
1861 - 1949	Bier, August	german	Chirurgie
1862 - 1931	Schnitzler, Arthur	austriac	Preocupări literare
1863 - 1933	Calmette, Albert	francez	Elaborarea vaccinului Calmette-Guérin
1864 – 1915	Alzheimer, Alois	german	Psihiatru; primul care descrie "maladia Alzheimer"
1865 - 1921	Albers-Schönberg, Heinrich	german	Primul specialist în investigații cu raze Röntgen din Germania
1866 - 1925	Wassermann, August von	german	bacteriologie, descoperirea reacției Wassermann
1866 - 1936	Nicolle, Charles	francez	Bacteriologie; Premiul Nobel în 1928
1866 - 1942	Aschoff, Ludwig	german	Patologie
1868 - 1942	Abel, Rudolf	german	Bacteriologie
1869 - 1939	Cushing, Harvey Williams	american	Unul dintre fondatorii neurochirurgiei moderne
1870 – 1937	Adler, Alfred	austriac	Fondatorul psihologiei individuale.
1870 - 1961	Bordet, Jules	belgian	Descoperiri în domeniul imunologiei; bacteria tip Bordetella îi poartă numele; Premiul Nobel în 1919
1871 - 1945	Cannon, Walter	american	Studiul homeostaziei; utilizarea razelor X în medicină
1873 - 1944	Carrel, Alexis	francez	Chirurgie vasculară, transplant de organe; Premiul Nobel în 1912.
1874 - 1929	Pirquet, Clemens von	austriac	Contribuții în bacteriologie și imunologie; a introdus termenul de alergie.
1875 - 1955	Abrikosov, Aleksei Ivanovici	rus	Anatomopatologie
1878 - 1955	Bergmann, Gustav von	german	Fondatorul gândirii "funcționale" în medicină
1881 - 1955	Fleming, Alexander	scoțian	Descoperirea penicilinei; Premiul Nobel în 1945
1889 - 1977	Adrian, Edgar Douglas	englez	Studiul funcțiunilor neuronale; Premiul Nobel în 1932.[14]
1891 - 1941	Banting, Frederick	canadian	Contribuții la descoperirea insulinei; Premiul Nobel în 1923
1895 - 1964	Domagk, Gerhard	german	Patologie, bacteriologie; Premiul Nobel în 1939
1899 - 1972	Békésy, Georg von	maghiar[15]	Studii asupra cohleei; Premiul Nobel pentru Medicină (1961)
1899 - 1978	Best, Charles	american	Contribuții[16] la descoperirea insulinei; Premiul Nobel în 1921
1905 - 1999	Silveira, Nise da	braziliana	Psihiatru [17] Un pionier de pet therapy
1906 - 1980	Asperger, Hans	austriac	Descoperire "sindromul Asperger"
1907 - 1992	Bovet, Daniel	italian	Descoperirea neuro-blocantelor; Premiul Nobel în 1957.
1909 - 1974	Apgar, Virginia	american	Elaborare "index Apgar"
1912 - 2000	Bloch, Konrad	german	Cercetări în domeniul sintezei colesterolului; Premiul Nobel în 1964[18]
1916 - 2004	Crick, Francis	englez[19]	Contribuții la descoperirea structurii ADN-ului[20]; Premiul Nobel în 1962
1919 -	Murray, Joseph E.	american	Chirurgie plastică, transplant de organe, Premiul Nobel în 1990[21]
1920 -	Valnet, Jean	francez	Chirurgie militară, medicină naturistă
1922 – 2001	Barnard, Christiaan	sud-african	Primul transplant de inimă (1967)
1924 -	Sela, Michael	evreu	Imunologie: antigene sintetice
1937 - 2003	Senkevici, Iuri		studii biomedicale spațiale
1946 -	Axel, Richard	american	Cercetări în domeniul simțului olfactiv; Premiul Nobel în 2004[22]

Note

Cetatenie romana
Alături de Charaka și Sushruta.
Ca savant, Alhazen a susținut metoda experimentală, scepticismul, influențând toate ramurile științei
Acesta este anul morții. Anul nașterii nu se cunoaște.
Idem.
Alături de Gabriele Falloppio, Andreas Vesalius și Realdo Colombo.
Etnie ebraică.
Alături de Bartolomeo Eustachio, Andreas Vesalius și Gabriele Falloppio.
Alături de Bartolomeo Eustachio, Andreas Vesalius și Realdo Colombo.
Originea sa este olandeză.
Reil a introdus termenul psihiatrie.
Rezidență americană.
împreună cu Santiago Ramón y Cajal.
Împreună cu Charles Scott Sherrington.
Stabilit în SUA.
Împreună cu Frederick Banting.
și elev Carl Jung.
Împreună cu Feodor Linen.
A activat mai mult în SUA.
Alături de James D. Watson, Maurice Wilkins și Rosalind Franklin.
împreună cu E.D. Thomas
împreună cu Linda B. Buck.

Vezi și

Istoria medicinei
Listă de medici (alfabetică) - medici în ordine alfabetică
Listă de medici români

Aceasta este o listă incompletă, puteți ajuta prin dezvoltarea ei.

This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.

[1] Cetatenie romana

[2] Alături de Charaka și Sushruta.

[3] Ca savant, Alhazen a susținut metoda experimentală, scepticismul, influențând toate ramurile științei

[4] Acesta este anul morții. Anul nașterii nu se cunoaște.

[5] Idem.

[6] Alături de Gabriele Falloppio, Andreas Vesalius și Realdo Colombo.

[7] Etnie ebraică.

[8] Alături de Bartolomeo Eustachio, Andreas Vesalius și Gabriele Falloppio.

[9] Alături de Bartolomeo Eustachio, Andreas Vesalius și Realdo Colombo.

[10] Originea sa este olandeză.

[11] Reil a introdus termenul psihiatrie.

[12] Rezidență americană.

[13] împreună cu Santiago Ramón y Cajal.

[14] Împreună cu Charles Scott Sherrington.

[15] Stabilit în SUA.

[16] Împreună cu Frederick Banting.

[17] și elev Carl Jung.

[18] Împreună cu Feodor Linen.

[19] A activat mai mult în SUA.

[20] Alături de James D. Watson, Maurice Wilkins și Rosalind Franklin.

[21] împreună cu E.D. Thomas

[22] împreună cu Linda B. Buck.