1990

1990 în alte calendare
Ab urbe condita	2743
Calendarul armean	1439 ; ԹՎ ՌՆԼԹ
Calendarul Bahá'í	146 / 147
Calendarul bengalez	1396 / 1397
Calendarul berber	2940
Calendarul bizantin	7498 / 7499
Calendarul budist	2534
Calendarul burmez	1352
Calendarul chinezesc	4686 / 4687
Calendarul coptic	1706 / 1707
Calendarul ebraic	5750 / 5751
Calendarul etiopian	1982 / 1983
Calendarul republican francez	CXCVIII / CXCIX; 198 / 199
	Calendarul hindus
Vikram Samvat	2045 / 2046
Shaka Samvat	1912 / 1913
Calendarul iranian	1368 / 1369
Calendarul islamic	1410 / 1411
Calendarul japonez	Heisei 2; (平成2年)
	Calendarul coreean
Era Dangun	4323
Era Juche	79
Calendarul minguo	ROC 79; 民國79年
Calendarul seleucid	2301 / 2302
Calendarul tailandez	2533

1990 (MCMXC) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni. A fost desemnat:

Anul Internațional al Alfabetizării.

1990
MCMXC

Evenimente • Nașteri • Decese

◄ · Secolul XIX ◄ Secolul XX ► Secolul XXI · ►
◄ · Anii 1970 · Anii 1980 ◄ Anii 1990 ► Anii 2000 · Anii 2010 · ►
◄◄ · ◄ · 1985 · 1986 · 1987 · 1988 · 1989 ◄ 1990 ► 1991 · 1992 · 1993 · 1994 · 1995 · ► · ►►

Cronologie tematică: Conducători de stat • Astronomie • Cinematografie • Informatică • Jocuri video • Literatură • Muzică • Sport • Știință • SF • Zborul spațial

Evenimente

Ianuarie

1 ianuarie: Se reînființează Societatea Studenților în Medicină din București.
2 ianuarie: Ia ființă Asociația Foștilor Deținuți Politici din România (AFDP).
3 ianuarie: F.S.N. aduce la cunoștința opiniei publice că „nu este și nu va fi un partid politic”. Peste o lună FSN s-a transformat într-un partid politic, pentru a putea candida la viitoarele alegeri.[1]
3 ianuarie: Fostul lider al Panama, Manuel Noriega, se predă forțelor americane.
4 ianuarie: Revista Săptămâna condusă de Eugen Barbu își încetează apariția.[2]
7 ianuarie: În România este abolită pedeapsa cu moartea.
8 ianuarie: În România este liberalizat regimul pașapoartelor.
11 ianuarie: A fost fondat Partidul Național Țărănesc Creștin-Democrat (PNȚCD), avându-l ca lider pe Corneliu Coposu, unul dintre colaboratorii apropiați ai lui Iuliu Maniu.
12 ianuarie: Zi de doliu național în memoria victimelor Revoluției Române din decembrie 1989. Ziua se transformă la București în manifestație anticomunistă. Se cere îndepărtarea nomenclaturiștilor și pedepsirea celor vinovați pentru crimele din decembrie 1989. Eșuează încercarea lui Dumitru Mazilu de a prelua conducerea Consiliului FSN și a-l înlătura pe Ion Iliescu de la putere.
15 ianuarie: S-a reînființat Partidul Național-Liberal (PNL), condus de un comitet de inițiativă format din Radu Câmpeanu, I. V. Săndulescu și Dan Amedeo Lăzărescu.
18 ianuarie: Decret-Lege CFSN nr. 30, privind trecerea în proprietatea statului a patrimoniului fostului PCR.
20 ianuarie: A apărut, la București, primul număr al revistei „22”, editată de Grupul pentru Dialog Social.
23 ianuarie: În C.F.S.N. se hotărăște (128 voturi pentru, 8 contra, 5 abțineri) participarea Frontului la alegeri. Doina Cornea demisionează din C.F.S.N.[2]
24 ianuarie: Prin Decret-Lege C.F.S.N. (nr. 40) se adoptă Imnul de stat al României: „Deșteaptă-te, române", pe versuri de Andrei Mureșanu („Un răsunet"), muzica de Anton Pann.[2]
27 ianuarie: Începe procesul a patru dintre colaboratorii apropiați ai lui Nicolae Ceaușescu: Tudor Postelnicu, Emil Bobu, Ion Dincă și Manea Mănescu.
28 ianuarie: La București, în Piața Victoriei, are loc un miting organizat de PNȚCD, PNL, PSDR și alte partide care protestează împotriva hotărârii ca FSN să participe la alegeri. În paralel se desfășoară o contramanifestație organizată de FSN și susținută de muncitorii de la IMGB, ICTB, IMMR și IIRUC.
29 ianuarie: Prima mineriadă: Peste cinci mii de mineri din Valea Jiului sosesc în Capitală în urma apelurilor lansate în mass-media de către președintele provizoriu Ion Iliescu.
30 ianuarie: Ana Blandiana se retrage din CFSN.[2]

Februarie

1 februarie: Este anunțată constituirea iminentă a unui Consiliu Provizoriu de Uniune Națională (C.P.U.N.), format prin restructurarea C.F.S.N.-ului.
2 februarie: Este reînființată Societatea Română de Filosofie.
2 februarie: Tribunalul Militar Teritorial București pronunță sentința în procesul a patru dintre colaboratorii apropiați ai lui Nicolae Ceaușescu: Manea Mănescu, Tudor Postelnicu, Emil Bobu, Ion Dincă - detenție pe viață și confiscarea totală a averilor personale.

5 februarie: S-a reînființat, la București, Muzeul Țăranului Român.
5 februarie: În România apare decretul privind activitatea economică pe baza liberei inițiative.
6 februarie: Transformarea CFSN în partid politic, sub forma Frontului Salvării Naționale (FSN).
11 februarie: Liderul sud-african, Nelson Mandela, a fost eliberat din închisoare, după 27 de ani petrecuți în arest.
15 februarie: A fost înființată Uniunea Teatrelor din România - UNITER, avându-l ca președinte pe actorul Ion Caramitru.
28 februarie: La București, în Piața Victoriei are loc o demonstrație împotriva Securității. Se declanșează violențe după ce un grup forțează intrarea în sediul guvernului. Seara, armata restabilește ordinea și sosesc minerii.[3] Începe A doua mineriadă, la București sosind circa 4.000 de mineri din Valea Jiului.

Martie

3 martie: Este coborâtă de pe soclu statuia lui V.I.Lenin din Piața Scânteii (Piața Presei Libere) în aplauze și urale.[3]
11 martie: Începe manifestația populară din Piața Operei din Timișoara, la care a fost adoptată, la 12 martie 1990, Proclamația de la Timișoara.
11 martie: Lituania își declară independența față de Uniunea Sovietică.
15 martie: Începutul unor confruntări violente între cele aproximativ 10.000 de persoane sosite în România pentru aniversarea Revoluției Ungare de la 1848 și români.
15 martie: Mihail Gorbaciov este ales primul președinte executiv al Uniunii Sovietice.
15 martie: URSS anunță că declarația de independență a Lituaniei este invalidă.
18 martie: Patricio Aylwin depune jurământul ca președinte al statului Chile în primele alegeri democrate din 1970.
18 martie: În Germania de Est au loc primele alegeri libere din 1932.
18 martie: Doi bărbați, îmbrăcați în ofițeri de poliție, au furat 12 pânze (din care trei semnate Rembrandt) de la Muzeul Boston din Massachusetts, Statele Unite, în valoare totală estimată între 100-300 milioane dolari. Autorii faptei nu au fost depistați, întrucât au distrus casetele cu înregistrările din muzeu și nu au lăsat amprente, iar operele furate au rămas definitiv pierdute.
21 martie: România a solicitat aderarea la Consiliul Europei, cerere acceptată la 7 octombrie 1993.
21 martie: Namibia devine independentă după 75 de ani aflată sub controlul Africii de Sud.
26 martie: A luat ființă Serviciul Român de Informații (SRI).

Aprilie

4 aprilie: La Patriarhie are loc solemnitatea întoarcerii în scaunul patriarhal a Prea Fericitului Teoctist Arăpașu, care anunțase la 18 ianuarie retragerea la pensie din motive de sănătate.[4]
6 aprilie: Ion Rațiu este ales candidat la președinție din partea PNȚCD.
7 aprilie: Ion Iliescu este ales președinte al FSN.
8 aprilie: Slovenia și Croația se pronunță prin referendum pentru independență.
11 aprilie: Guvernul României nu îi permite fostului suveran Mihai să viziteze țara de Paște.
11 aprilie: Înființarea Centrului European de Cultură din București.
20 aprilie: Este lansat telescopul Hubble.
21 aprilie: În cele patru luni care au trecut de la Revoluția din decembrie, la Tribunalul București au fost înregistrate 80 de partide politice.[4]
22 aprilie: Manifestațiile din Piața Universității: După un miting electoral al PNȚCD, o parte dintre manifestanți se baricadează în Piața Universității din București. În zilele următoare mii de manifestanți se strâng în Piața Universității. S-a cerut aplicarea punctului 8 din Proclamația de la Timișoara, aflarea adevărului despre Revoluție, separarea puterilor în stat, alegeri libere. Sute de personalitîți au vorbit de la balconul Universtății.
24 aprilie: Manifestațiile din Piața Universității: La ședința CPUN, Ion Iliescu afirmă că în Piața Universității manifestă golani și grupuri de huligani.
25 aprilie: În Piața Universități se strâng tot mai mulți oameni. Se poartă pancarte cu: „Ieri huligani, azi golani”. Apar ecusoane cu însemnul „golan” și variantele „golan convins” și „golan manipulat”.[4]
28 aprilie: Mircea Snegur este ales președinte al Sovietului Suprem al RRS Moldovenești.

Mai

3 mai: Manifestațiile din Piața Universității: Demonstranții din Piața Univesității primesc un mesaj de solidaritate din partea lui Eugen Ionescu, care se declara „academician golan".
6 mai: Locuitorilor români li s-a permis pentru prima dată de la cel de-al Doilea Război Mondial să treacă frontiera româno-sovietică fără pașaport în ceea ce avea să fie cunoscut ca primul pod de flori.
16 mai: A luat ființă prima societate pe acțiuni din România, după Revoluția din decembrie 1989.
20 mai: Au avut loc primele alegeri libere din România de după cel de-Al Doilea Război Mondial. Participarea la vot a fost de 86,19%. Ion Iliescu a fost ales al 2-lea președinte al României, din primul tur de scrutin, primind 85,07% din totalul voturilor. Contracandidați: Radu Câmpeanu 10,64%, Ion Rațiu 4,29%. El îl succede pe Nicolae Ceaușescu.
22 mai: Microsoft lansează Windows 3.0.
24 mai: A fost înființat Teatrul Masca de către actorul Mihai Mălaimare.

Iunie

13 iunie: Prima mineriadă: Începutul represiunii violente a ceea ce s-a numit „Fenomenul Piața Universității", începutul celei de-a treia mineriade din anul 1990, cea mai sângeroasă dintre toate.
14 iunie: Prima mineriadă: Urmare a evenimentelor din 13 iunie, circa 10.000 de mineri din Valea Jiului au descins în București pentru a restabili „ordinea". Au fost atacate sediile partidelor din opoziție, lideri ai acestora, studenți, sediile anumitor revite și ziare.
14 iunie: Franța, Germania și Benelux au semnat Convenția de la Schengen, privind libera circulație a persoanelor.
20 iunie: La Ateneul român, Ion Iliescu, primul președinte ales al României, de după Revoluția din decembrie, rostește jurământul de credință.

Iulie

1 iulie: Marca vest-germană devine monedă oficială în RDG.
3 iulie: Adunarea generală a Academiei Române primește 72 de membri corespondenți (literați, istorici, oameni de știință) cărora li s-a retras această calitate sau care au fost privați de ea, pe nedrept, între 1948–1989.
8 iulie: Germania de Vest învinge Argentina cu scorul de 1-0 și câștigă Campionatul Mondial de Fotbal din Italia.
24 iulie: Senatul României adoptă un proiect de lege prin care se instituie ca sărbătoare națională a României, ziua de 1 decembrie, zi în care, în anul 1918, prin unirea Transilvaniei cu România, s-a încheiat procesul constituirii Statului național unitar român.
27 iulie: Proclamarea suveranității Republicii Belarus. Sărbătoare națională.
28 iulie: Alberto Fujimori devine președinte al statului Peru. A câștigat alegerile în turul doi de scrutin, unde l-a avut drept contracandidat pe scriitorul Mario Vargas Llosa.

August

1 august: România preia președinția Consiliului de Securitate al ONU.
2 august: Invadarea Kuweit-ului de către Irak. Începe Primul Război din Golf (se încheie pe 28 februarie 1991).
6 august: Organizația Națiunilor Unite decretează un embargou împotriva Irakului și autorizează, la 25 august 1990, recurgerea la forță împotriva regimului de la Bagdad.
19 august: Leonard Bernstein dirijează ultimul său concert, sfârșind cu Simfonia nr. 7 de Ludwig van Beethoven.
27 august: Republica Moldova își declară independența față de Uniunea Sovietică.

Septembrie

2 septembrie: A fost proclamată Republica Moldovenească Nistreană.
21 septembrie: Tribunalul Militar Teritorial București l-a condamnat pe Nicu Ceaușescu la 20 de ani de închisoare, 10 ani de interdicție a unor drepturi și degradare militară. În noiembrie 1992 va rămâne în picioare doar acuzația de port ilegal de armă, pentru care va primi 5 ani de detenție și va fi pus în libertate condiționată pe motive medicale. A murit în 1996.

Octombrie

3 octombrie: Germania de Est și Germania de Vest se reunifică formând o singură Germanie.
21 octombrie: Ayrton Senna își câștigă al doilea titlu mondial în Formula 1.
15 octombrie: Liderul URSS, Mihail Gorbaciov primește Premiul Nobel pentru Pace pentru eforturile sale de a detensiona Războiul Rece și pentru reformele din URSS.

Noiembrie

13 noiembrie: A fost scrisă prima pagină World Wide Web cunoscută.
15 noiembrie: A avut loc, la Brașov, o demonstrație de mari proporții cu prilejul aniversării a trei ani de la revolta anticomunistă a muncitorilor și locuitorilor din Brașov. În frunte cu membrii Asociației „15 noiembrie", demonstranții au parcurs vechiul traseu al manifestației din 1987.
28 noiembrie: Marea Britanie: Margaret Thatcher demisionează din postul de premier. John Major este ales în fruntea Partidului Conservator ceea ce îl recomandă ca pe viitorul candidat la funcția de prim-ministru.

Decembrie

2 decembrie: Helmut Kohl câștigă primele alegeri în Germania reunificată.
9 decembrie: Slobodan Milošević devine președinte al Serbiei.
9 decembrie: Lech Wałęsa câștigă turul doi al alegerilor prezidențiale din Polonia.
25 decembrie: Sosește în țară fostul rege Mihai I împreună cu membrii ai familiei regale. La Otopeni li se acordă o viză provizorie de 24 de ore, după care generalul Valeriu Rozoleanu, șeful Direcției Generale pentru pașapoarte, declară că „regele a intrat ilegal și a forțat trecerea frontierei”. Pe autostrada București-Pitești, suita regală este somată să oprească și este condusă la aeroportul Otopeni.[5]

Arte, științe, literatură și filozofie

Pentru prima dată, medalia Fields este decernată unui fizician, Edward Witten.
Premiul Oscar pentru cel mai bun film este acordat filmului Dances With Wolves (Dansând cu lupii).
Se publică postum Jurnal de idei, de Constantin Noica.

Nașteri

3 ianuarie: Yoichiro Kakitani, fotbalist japonez
4 ianuarie: Toni Kroos, fotbalist german
4 ianuarie: Ela Rose, cântăreață română
5 ianuarie: Leroy Fer, fotbalist olandez
6 ianuarie: Jonathan Matijas, fotbalist francez
10 ianuarie: Nicolas Jaar, muzician chilian
10 ianuarie: Stefano Lilipaly, fotbalist indonezian
10 ianuarie: Ion Jardan, fotbalist moldovean
13 ianuarie: Liam Hemsworth, actor australian
14 ianuarie: Grant Gustin, actor și cântăreț american
14 ianuarie: Áron Szilágyi, scrimer maghiar
16 ianuarie: Cornel Râpă, fotbalist român
18 ianuarie: Ionuț Mitrea, kaiacist român
18 ianuarie: Nacho, fotbalist spaniol
21 ianuarie: Ciprian Selagea, fotbalist român
22 ianuarie: Alizé Cornet, jucătoare de tenis franceză
26 ianuarie: Sergio Pérez, pilot de curse auto mexican
26 ianuarie: Alexandru Pena, fotbalist român
26 ianuarie: Adrian Horvat, fotbalist român
27 ianuarie: Mihai Onicaș, fotbalist român
28 ianuarie: Bogdan Stoica, boxer român
29 ianuarie: Daisuke Suzuki, fotbalist japonez
29 ianuarie: Grzegorz Krychowiak, fotbalist polonez
29 ianuarie: Saša Balić, fotbalist muntenegrean
29 ianuarie: Vlad-Emanuel Duruș, politician român
1 februarie: Hersi Matmuja, cântăreață albaneză
1 februarie: Duje Čop, fotbalist croat
3 februarie: Aleksandar Tonev, fotbalist bulgar
3 februarie: Sean Kingston, cântăreț jamaican
3 februarie: Alin Alexuc-Ciurariu, luptător român
4 februarie: Laura Glavan, actriță română
6 februarie: Marian Pleașcă, fotbalist român
7 februarie: Rebecca Ward, scrimeră americană
8 februarie: Klay Thompson, baschetbalist american
8 februarie: Yacine Brahimi, fotbalist algerian
9 februarie: Alina Bercu, pianistă română
10 februarie: Mihaela Bulică, scrimeră română
12 februarie: Sony Mustivar, fotbalist francez
12 februarie: Robert Griffin III, jucător de fotbal american
13 februarie: Kevin Strootman, fotbalist olandez
13 februarie: Paweł Olkowski, fotbalist polonez
13 februarie: Mamadou Sakho, fotbalist francez
15 februarie: Cristian Daminuță, fotbalist român
15 februarie: Zohib Islam Amiri, fotbalist afgan
15 februarie: Charles Pic, pilot de curse auto francez
16 februarie: The Weeknd, cântăreț și producător de muzică din Canada
18 februarie: Irina Glibko, handbalistă ucraineană
19 februarie: Kehinde Fatai, fotbalist nigerian
20 februarie: Ciro Immobile, jucător italian de fotbal
21 februarie: Chika Aoki, scrimeră japoneză
22 februarie: Juninho Potiguar, fotbalist brazilian
22 februarie: Marius Alexe, fotbalist român
24 februarie: Sorin Copilul de Aur, cântăreț român de manele
25 februarie: Ana Maria Popa, handbalistă română
26 februarie: Gabriel Matei, fotbalist român
1 martie: Anfisa Pocikalova, scrimeră ucraineană
1 martie: Alexandru Ciucur, fotbalist român
2 martie: Petre Ivanovici, fotbalist român
3 martie: Irina Dorneanu, canotoare română
4 martie: Cosmina Dușa, fotbalistă română
5 martie: Danny Drinkwater, fotbalist englez
5 martie: Alexandra Bujdoso, scrimeră germană
8 martie: JC Gonzalez, actor columbian
8 martie: Petra Kvitová, jucătoare de tenis cehă
8 martie: Asier Illarramendi, fotbalist spaniol
9 martie: Daley Blind, fotbalist olandez
10 martie: Inna Deriglazova, scrimeră rusă
11 martie: Adrian Apostol, rugbist român
12 martie: Milena Knežević, handbalistă muntenegreană
12 martie: Vanessa Posse, actriță venezueleană
13 martie: Sasha Clements, actriță canadiană
14 martie: Adrian Bălan, fotbalist român
14 martie: Kolbeinn Sigþórsson, fotbalist islandez
15 martie: Mihai Plătică, fotbalist moldovean
15 martie: Octavian Ionescu, fotbalist român
15 martie: Dragana Cvijić, handbalistă sârbă
16 martie: Claudiu Herea, fotbalist român
16 martie: Constantin Iavorschi, fotbalist moldovean
16 martie: Josef Hušbauer, fotbalist ceh
16 martie: Alexandre Durimel, fotbalist francez
17 martie: Hozier, muzician irlandez
18 martie: Mihai Răduț, fotbalist român
20 martie: Marcos Rojo, fotbalist argentinian
21 martie: Claudiu Oprea, scenarist, regizor și actor român
23 martie: Prințesa Eugenie de York, nepoata Reginei Elisabeta a II-a a Regatului Unit
24 martie: Andreea Ogrăzeanu, atletă română
24 martie: Yuki Otsu, fotbalist japonez
25 martie: Mehmet Ekici, fotbalist turc
26 martie: Carly Chaikin, actriță americană
26 martie: Patrick Ekeng, fotbalist camerunez (d. 2016)
27 martie: Lukács Bőle, fotbalist maghiar
27 martie: Kimbra, cântăreață neozeelandeză
27 martie: Elena Gjeorgjievska, handbalistă nord-macedoneană
27 martie: Amir Abrashi, fotbalist albanez
27 martie: Nicolas N'Koulou, fotbalist camerunez
27 martie: Diana Petrescu, handbalistă română
29 martie: Fivio Foreign, rapper american
29 martie: Teemu Pukki, fotbalist finlandez
29 martie: Florina Pierdevară, atletă română
30 martie: Rodney Strasser, fotbalist din Sierra Leone
30 martie: Stella Sigurðardóttir, fotbalistă islandeză
31 martie: Ionuț Popescu, fotbalist român
1 aprilie: Guilherme Sityá, fotbalist brazilian
2 aprilie: Miralem Pjanić, fotbalist bosniac
3 aprilie: Crina Pintea, handbalistă română
3 aprilie: Madison Brengle, jucătoare de tenis
3 aprilie: Dorothea Wierer, biatlonistă italiană
3 aprilie: Lovre Kalinić, fotbalist croat
4 aprilie: Manabu Saito, fotbalist japonez
5 aprilie: Florin Ioniță, jucător român de rugby în XV
5 aprilie: Bakary Saré, fotbalist ivorian
6 aprilie: Charlie McDermott, actor american
7 aprilie: Sorana Cîrstea, jucătoare română de tenis
7 aprilie: Adrian Popa (fotbalist născut în 1990), fotbalist român
8 aprilie: Isabel Guialo, handbalistă angoleză
8 aprilie: Freddie, cântăreț maghiar
9 aprilie: Kristen Stewart, actriță americană
10 aprilie: Luiz Marcelo Morais dos Reis, fotbalist brazilian
11 aprilie: Victor Râmniceanu, fotbalist român
12 aprilie: Hiroki Sakai, fotbalist japonez
13 aprilie: Lodovica Comello, actriță, cântăreață, muziciană, compozitoare și dansatoare italiană
13 aprilie: Anastasija Sevastova, jucătoare de tenis letonă
15 aprilie: Sharon Kovacs, cântăreață olandeză
15 aprilie: Jean-Marie Amani, fotbalist francez
15 aprilie: Emma Watson, actriță britanică si model
16 aprilie: Jules Sitruk, actor francez
16 aprilie: Stefan Nikolić, fotbalist muntenegrean
18 aprilie: Wojciech Szczęsny, fotbalist polonez
19 aprilie: Héctor Herrera, fotbalist mexican
19 aprilie: Denis Garmaș, fotbalist ucrainean
19 aprilie: Roland Stănescu, fotbalist român (d. 2022)
19 aprilie: Ciprian Ioan Pascal, muzician român
19 aprilie: Roy Smith, fotbalist costarican
21 aprilie: Cătălin Golofca, fotbalist român
21 aprilie: Aleksandar Prijović, fotbalist sârb
22 aprilie: Machine Gun Kelly, rapper american
23 aprilie: Alina Stănculescu, gimnastă artistică română
25 aprilie: Jean-Éric Vergne, pilot de curse auto francez
26 aprilie: Jonathan dos Santos, fotbalist mexican
29 aprilie: Lucia Dumitrescu, cântăreață română
30 aprilie: Vlăduț Simionescu, judocan român
1 mai: Diego Contento, fotbalist german
2 mai: Kay Panabaker, actriță americană
3 mai: Alexandra Cadanțu, jucătoare de tenis română
3 mai: Fernando Henrique Quintela Cavalcante, fotbalist brazilian
5 mai: Olena Voronina, scrimeră ucraineană
5 mai: Martine Smeets, handbalistă olandeză
6 mai: Daniel Gómez, scrimer mexican
6 mai: Péter Gulácsi, fotbalist maghiar
6 mai: Masato Kudo, fotbalist japonez
7 mai: Moniki Bancilon, handbalistă braziliană
8 mai: Ștefan Efros, fotbalist
10 mai: NAVI, cântăreață română
13 mai: Esthera Petre, atletă
14 mai: Iulia Jivița, scrimeră kazahă
16 mai: Thomas Sangster, actor britanic
16 mai: Ognjen Kuzmić, baschetbalist sârb
18 mai: Yuya Osako, fotbalist japonez
19 mai: Henrique Luvannor, fotbalist brazilian
20 mai: Anatol Cheptine, fotbalist moldovean
20 mai: Lacina Traoré, fotbalist ivorian
21 mai: Choi In-jeong, scrimeră sud-coreeană
22 mai: Stefan Mitrović, fotbalist sârb
23 mai: Dan Evans, jucător de tenis britanic
27 mai: Sergiu Arnăutu, fotbalist român
27 mai: Alexia Talavutis, actriță română
27 mai: Jonas Hector, fotbalist german
28 mai: Veaceslav Dmitriev, fotbalist rus
28 mai: Kyle Walker, fotbalist englez
29 mai: Marius Bâtfoi, fotbalist român
30 mai: Josef Šural, fotbalist ceh (d. 2019)
31 mai: Alexandru Buhuși, fotbalist român
1 iunie: Bianca Ghelber, aruncătoare de ciocan română
3 iunie: Scriptonite, rapper kazah
3 iunie: Loredana Șucar, gimnastă artistică română
7 iunie: Jonathan Rodríguez, fotbalist argentinian
11 iunie: Christophe Lemaitre, atlet francez
12 iunie: Artur Sobiech, fotbalist polonez
12 iunie: Alexandru Țigănașu, fotbalist român
13 iunie: Mateusz Klich, fotbalist polonez
13 iunie: Aaron Taylor-Johnson, actor britanic
14 iunie: Brian Cristian, politician român
14 iunie: Benedikt Wagner, scrimer german
16 iunie: Silje Solberg, handbalistă norvegiană
16 iunie: Austin Krajicek, jucător de tenis american
17 iunie: Alan Dzagoev, fotbalist rus
17 iunie: Sorin Cucu, fotbalist român
17 iunie: Jordan Henderson, fotbalist englez
18 iunie: Sandra Izbașa, gimnastă română
19 iunie: Henri Kontinen, jucător de tenis finlandez
21 iunie: Jakob Johansson, fotbalist suedez
22 iunie: Kirilo Petrov, fotbalist ucrainean
22 iunie: Vlad Rusu, fotbalist român
24 iunie: Sergiu Muth, fotbalist român
25 iunie: Daniel Vădrariu, fotbalist român
28 iunie: Aliaksei Lihaceuski, scrimer belarus
1 iulie: Lukas Geniušas, muzician lituanian
2 iulie: Danny Rose, fotbalist britanic
2 iulie: Roman Lob, cântăreț german
2 iulie: Margot Robbie, actriță australiană
3 iulie: Nenad Krstičić, fotbalist sârb
3 iulie: Alison Riske, jucătoare de tenis americană
4 iulie: Naoki Yamada, fotbalist japonez
8 iulie: Alexandru Iulian Maxim, fotbalist român
8 iulie: Kevin Trapp, fotbalist german
9 iulie: Fábio Pereira da Silva, fotbalist brazilian
9 iulie: Rafael Pereira da Silva, fotbalist brazilian
9 iulie: Gnonsiane Niombla, handbalistă franceză
10 iulie: Veronica Kristiansen, handbalistă norvegiană
10 iulie: Kim Cesarion, cântăreț suedez
11 iulie: Caroline Wozniacki, jucătoare de tenis daneză
12 iulie: Bébé, fotbalist portughez
13 iulie: Eduardo Salvio, fotbalist argentinian
15 iulie: Olly Alexander, actor, compozitor
16 iulie: Daryl Homer, scrimer american
17 iulie: Heinz Lindner, fotbalist austriac
18 iulie: Canelo Álvarez, boxer mexican
19 iulie: Petru Leucă, fotbalist moldovean
27 iulie: Indiana Evans (n. Indiana Rose Evans), actriță, cântăreață și compozitoare australiană
27 iulie: Gerek Meinhardt, scrimer american
27 iulie: Sokol Cikalleshi, fotbalist albanez
27 iulie: Victoria Aveyard, autoare americană de literatură fantasy și cărți pentru tineret
28 iulie: Bogdan Mustață, fotbalist român
28 iulie: Shen Chen, scrimeră chineză
31 iulie: Besart Abdurahimi, fotbalist macedonean
31 iulie: Diego Fabbrini, fotbalist italian
31 iulie: Virgil Drăghia, fotbalist român
2 august: Denis Rusu, fotbalist moldovean
6 august: Alexandru Popa, politician
7 august: Oana Moșneagu, actriță română
8 august: Vladimír Darida, fotbalist ceh
10 august: Lucas Till, actor american
12 august: Wissam Ben Yedder, fotbalist francez
12 august: Mario Balotelli, jucător italian de fotbal
15 august: Nyusha, cântăreață rusă
15 august: Jennifer Lawrence, actriță americană
17 august: Artur Ioniță, fotbalist moldovean
18 august: Gabriel Enache, fotbalist român
21 august: Joseph Polossifakis, scrimer canadian
21 august: Andreas Mies, jucător de tenis german
23 august: Ali Pakdaman, scrimer iranian
24 august: Patrik Lázár, fotbalist maghiar
25 august: Aras Bulut İynemli, actor turc
26 august: Irina-Camelia Begu, jucătoare română de tenis
26 august: Mateo Musacchio, fotbalist argentinian
27 august: William Bermudez, fotbalist columbian
27 august: Luuk de Jong, fotbalist olandez
28 august: Bojan Krkić, fotbalist spaniol
30 august: Rossella Gregorio, scrimeră italiană
1 septembrie: Emil Rengle, dansator român
2 septembrie: Alexandru Munteanu, muzician român
3 septembrie: Florin Liviu Pop, fotbalist român
3 septembrie: Stine Jørgensen, handbalistă daneză
4 septembrie: Olha Harlan, scrimeră ucraineană
5 septembrie: Kim Yu-Na, patinatoare artistică sud-coreeană
5 septembrie: Yuna Kim, patinatoare artistică sud-coreeană
7 septembrie: Tanja Kolbe, dansatoare pe gheață
9 septembrie: Marius Tomozei, fotbalist român
11 septembrie: Enes Šipović, fotbalist bosniac
14 septembrie: Douglas Costa, fotbalist brazilian
15 septembrie: Darko Lazović, fotbalist sârb
16 septembrie: Mirza Hasanović, fotbalist bosniac
19 septembrie: Kieran Trippier, fotbalist englez
19 septembrie: Ksenia Makeeva, handbalistă rusă
25 septembrie: Lucian Filip, fotbalist român
26 septembrie: Michael Matthews, ciclist australian
27 septembrie: Stefan Schwab, fotbalist austriac
27 septembrie: Hugo Houle, ciclist canadian
29 septembrie: Gheorghe Grozav, fotbalist român
29 septembrie: Doug Brochu, actor american
30 septembrie: Courtney Hurley, scrimeră americană
1 octombrie: Hazal Kaya, actriță turcă
3 octombrie: Michele Morrone, actor italian
3 octombrie: Maria Fisker, handbalistă daneză
4 octombrie: Li Hang, jucător de snooker chinez
6 octombrie: Hotaru Yamaguchi, fotbalist japonez
7 octombrie: Sebastián Coates, fotbalist uruguayan
11 octombrie: Iulia Sanina, cântăreață ucraineană
11 octombrie: Cristian Mejía, fotbalist columbian
12 octombrie: Henri Lansbury, fotbalist britanic
13 octombrie: Florian Munteanu, actor și boxer
13 octombrie: Himesh Patel, actor britanic
15 octombrie: Serghei Cechir, halterofil moldovean
15 octombrie: Jeon Ji-yoon, cântăreață sud-coreeană
16 octombrie: Sam Bennett, ciclist irlandez
16 octombrie: Yohanna, cântăreață islandeză
17 octombrie: Marius Copil, jucător român de tenis de câmp
17 octombrie: Nnamdi Oduamadi, fotbalist nigerian
22 octombrie: Dan Gogoșoiu, fotbalist român
22 octombrie: Filip Jazvić, fotbalist croat
23 octombrie: Serdar Aziz, fotbalist turc
24 octombrie: İlkay Gündoğan, fotbalist german
29 octombrie: Eric Saade, cântăreț suedez
31 octombrie: J.I.D (Destin Choice Route), rapper american
31 octombrie: Emiliano Sala, jucător argentinian de fotbal (d. 2019)
2 noiembrie: Abeiku Quansah, fotbalist ghanez
5 noiembrie: Peer Borsky, scrimer elvețian
5 noiembrie: Mihai Nistor, pugilist român
6 noiembrie: André Schürrle, fotbalist german
7 noiembrie: Veaceslav Posmac, fotbalist moldovean
7 noiembrie: David de Gea, fotbalist spaniol
9 noiembrie: Romain Bardet, ciclist francez
11 noiembrie: Tom Dumoulin, ciclist olandez
11 noiembrie: Maria Udrea, scrimeră română
11 noiembrie: Georginio Wijnaldum, fotbalist olandez
13 noiembrie: George Piștereanu, actor român
14 noiembrie: Roman Bürki, fotbalist elvețian
17 noiembrie: Alexa Guarachi, jucătoare de tenis chiliană
19 noiembrie: Tatsuya Sakai, fotbalist japonez
23 noiembrie: Rita Ora (n. Rita Sahatçiu Ora), cântăreață, compozitoare și actriță britanică originară din Kosovo
24 noiembrie: Mario Gaspar, fotbalist spaniol
25 noiembrie: Alaaeldin Abouelkassem, scrimer egiptean
26 noiembrie: Gabriel Paulista, fotbalist brazilian
26 noiembrie: Danny Welbeck, fotbalist englez
27 noiembrie: Josh Dubovie, cântăreț britanic
28 noiembrie: Carla Diaz, actriță braziliană
28 noiembrie: Zivert, cântăreață și model rus
28 noiembrie: Azza Besbes, scrimeră tunisiană
30 noiembrie: Magnus Carlsen, șahist norvegian
30 noiembrie: Eleftherios Petrounias, gimnast grec
2 decembrie: Tzancă Uraganu, cântăreț român
3 decembrie: Anna Sen, handbalistă rusă
3 decembrie: Takuji Yonemoto, fotbalist japonez
3 decembrie: Christian Benteke, fotbalist belgian
5 decembrie: Dev Patel, actor britanic
7 decembrie: David Goffin, jucător de tenis belgian
16 decembrie: Luis Carlos Martín, fotbalist spaniol
20 decembrie: Joanna „JoJo” Levesque (n. Joanna Noëlle Blagden Levesque), cântăreață americană de muzică pop și R&B
26 decembrie: Denis Cerîșev, fotbalist rus
26 decembrie: Andy Biersack, cantautor american
27 decembrie: Juvhel Tsoumou, fotbalist german
27 decembrie: Radu Marian, economist și politician moldovean
27 decembrie: Miloš Raonić, jucător de tenis canadian
28 decembrie: Marcos Alonso, fotbalist spaniol

Decese

6 ianuarie: Pavel Alexeevici Cerenkov, 85 ani, fizician rus, laureat al Premiului Nobel (1958), (n. 1904)
7 ianuarie: Ovidiu Bârlea, 72 ani, folclorist și scriitor român (n. 1917)
15 ianuarie: Zeno Octavian Vancea, 89 ani, compozitor român (n. 1900)
18 ianuarie: Manfred Künne, 57 ani, scriitor german (n. 1931)
19 ianuarie: Osho, filozof guru și învățător spiritual indian (n. 1931)
19 ianuarie: Aleksandr Pecerski, organizatorul unei evadări în masă din lagărele de concentrare naziste (n. 1909)
20 ianuarie: Barbara Stanwyck (n. Ruby Catherine Stevens), 82 ani, actriță americană (n. 1907)
22 ianuarie: Mariano Rumor, 74 ani, politician italian, prim-ministru (1968-1970 și 1973-1974), (n. 1915)
24 ianuarie: Leon Kalustian, 81 ani, jurnalist român (n. 1908)
25 ianuarie: Ava Gardner (n. Ava Lavinia Gardner), 67 ani, actriță americană de film (n. 1922)
31 ianuarie: Alexandru Tatos (n. Alexandru Adrian Teodor Tatos), 52 ani, regizor și scenarist român (n. 1937)
13 februarie: Heinz Haber, 76 ani, fizician german (n. 1913)
14 februarie: Constantin Sibirschi, 62 ani, matematician rus (n. 1928)
15 februarie: George Ciucu, 63 ani, politician român (n. 1927)
15 februarie: Ion Moina, atlet român (n. 1921)
16 februarie: József Moravetz (Iosif Moravet), 79 ani, fotbalist român (n. 1911)
21 februarie: Isaac Jacob Schoenberg, 87 ani, matematician american (n. 1903)
23 februarie: Florin Pucă, 57 ani, grafician român (n. 1932)
27 februarie: Alexandru Rosetti, 94 ani, filolog român, lingvist, istoric al limbii române (n. 1895)
6 martie: Taro Kagawa, 67 ani, fotbalist japonez (n. 1922)
8 martie: Erkki Aaltonen, 79 ani, compozitor finlandez (n. 1910)
10 martie: Iurie Perlin, 72 ani, fizician rus (n. 1917)
24 martie: Tanți Cocea, 80 ani, actriță română de film și teatru (n. 1909)
30 martie: Etti-Rosa Spirer, 89 ani, arhitectă română (n. 1900)
3 aprilie: Sarah Vaughan, 66 ani, cântăreață americană (n. 1924)
6 aprilie: Robert Abernathy, 65 ani, scriitor american (n. 1924)
11 aprilie: Ivar Lo-Johansson, 89 ani, scriitor suedez (n. 1901)
14 aprilie: Georges Lacombe, 87 ani, regizor francez de film (n. 1902)
15 aprilie: Greta Garbo (n. Greta Lovisa Gustafson), 84 ani, actriță suedeză de film (n. 1905)
17 aprilie: Paul G. Dimo (Paul Gheorghe Dimo), 84 ani, inginer român (n. 1905)
18 aprilie: Frédéric Rossif, 67 ani, regizor de film francez (n. 1922)
23 aprilie: Paulette Goddard, 80 ani, actriță americană (n. 1910)
7 mai: Prințul Andrei de Iugoslavia, 60 ani (n. 1929)
7 mai: Nicholas Sanduleak, 56 ani, astronom american de origine română (n. 1933)
16 mai: Jim Henson, 54 ani, păpușar american (n. 1936)
28 mai: Wilhelm Wagenfeld, 90 ani, inginer german (n. 1900)
31 mai: Vasile Nicolescu, 60 ani, poet român (n. 1929)
31 mai: Candin Liteanu, 76 ani, chimist român (n. 1914)
2 iunie: Rex Harrison (n. Reginald Carey Harrison), 82 ani, actor englez de film (n. 1908)
4 iunie: Robert Edwards, 85 ani, politician britanic (n. 1905)
7 iunie: Alexandru Climescu, 80 ani, matematician român (n. 1910)
16 iunie: Alphonse Dupront, 84 ani, istoric francez (n. 1905)
21 iunie: Rudolf Alexander Agricola, 78 ani, sculptor german (n. 1912)
24 iunie: Germán Suárez Flamerich, 83 ani, politician venezuelean (n. 1907)
2 iulie: Hans Diplich (n. Johann Diplich), 81 ani, scriitor german (n. 1909)
12 iulie: Stela Moghioroș (n. Esther Radoșovețkaia), 81 ani, jurnalistă română (n. 1909)
16 iulie: Miguel Muñoz (Miguel Muñoz Mozún), 68 ani, fotbalist și antrenor spaniol (n. 1922)
16 iulie: Alma Mohora-Popovici, 93 ani, medic dentist român (n. 1896)
22 iulie: Manuel Puig, 58 ani, scriitor argentinian (n. 1932)
23 iulie: Ada Orleanu, 74 ani, scriitoare română (n. 1916)
25 iulie: Petre Strihan, 91 ani, poet român (n. 1899)
1 august: Robert Krieps, 67 ani, politician luxemburghez (n. 1922)
2 august: Adonias Filho, 74 ani, romancier brazilian (n. 1915)
3 august: Thomas Dunne, 64 ani, politician irlandez (n. 1926)
8 august: Zorica Lațcu, 73 ani, poetă română (n. 1917)
15 august: Viktor Țoi (Viktor Robertovici Țoi), 28 ani, cântăreț rock, poet și actor rus cu origini coreene, lider al formației Kino (n. 1962)
17 august: Béla Abody, 59 ani, scriitor, critic literar, traducător, redactor maghiar (n. 1931)
21 august: Alexandru Cerna-Rădulescu, 70 ani, poet român (n. 1920)
24 august: Harold Masursky, 67 ani, astronom american (n. 1922)
24 august: Nicu Stan, 59 ani, cinematograf român (n. 1931)
25 august: Morley Callaghan (Edward Morley Callaghan), 87 ani, scriitor canadian (n. 1903)
25 august: David Hampshire, 72 ani, pilot britanic de Formula 1 (n. 1917)
26 august: Mário Pinto de Andrade (Mário Coelho Pinto de Andrade), 62 ani, politician angolez (n. 1928)
2 septembrie: John Bowlby, 83 ani, psiholog britanic (n. 1907)
4 septembrie: Irene Dunne (n. Irene Marie Dunn), 91 ani, actriță americană (n. 1898)
7 septembrie: Ferenc Bencze, 65 ani, actor maghiar (n. 1924)
9 septembrie: Nicola Abbagnano, 89 ani, filosof italian (n. 1901)
9 septembrie: Anatoli Vladimirovici Sofronov, 79 ani, scriitor rus, traducător și jurnalist, poet, scriitor, dramaturg (n. 1911)
11 septembrie: F.F. Bruce (Frederick Fyvie Bruce), 79 ani, teolog britanic (n. 1910)
15 septembrie: Constantin N. Dinculescu, 91 ani, inginer român (n. 1898)
16 septembrie: Aurel Dumitrașcu, 45 ani, poet, memorialist, profesor și muzeograf român (n. 1955)
18 septembrie: Marjan Rožanc, 59 ani, scriitor sloven (n. 1930)
19 septembrie: Ioana Radu (n. Eugenia Braia), 73 ani, cântăreață română de muzică populară și romanțe (n. 1917)
27 septembrie: Ion Biberi, 86 ani, scriitor român (n. 1904)
30 septembrie: Ion Rachmuth (n. Israel Rachmuth), 79 ani, economist român (n. 1911)
30 septembrie: Patrick White (n. Patrick Victor Martindale White), 78 ani, scriitor australian, laureat al Premiului Nobel (1973), (n. 1912)
1 octombrie: Ioana E. Petrescu, 48 ani, jurnalistă română (n. 1941)
13 octombrie: Hans Freudenthal, 85 ani, matematician olandez (n. 1905)
14 octombrie: Leonard Bernstein (n. Louis Bernstein), 72 ani, dirijor american de etnie evreiască (n. 1918)
15 octombrie: Boris Piotrovski, 82 ani, istoric, arheolog și orientalist sovietic (n. 1908)
16 octombrie: Jorge Bolet (Jorge Leopoldo Bolet Tremoleda), 75 ani, muzician american (n. 1914)
19 octombrie: Jerry Cronin, 65 ani, politician irlandez (n. 1925)
20 octombrie: Joel McCrea (Joel Albert McCrea), 84 ani, actor american (n. 1905)
22 octombrie: György Kovacs, 79 ani, jurnalist maghiar (n. 1911)
27 octombrie: Prințesa Sophie von Hohenberg (n. Sophie Marie Franziska Antonia Ignatia Alberta), 89 ani (n. 1901)
27 octombrie: Ugo Tognazzi, actor italian (n. 1922)
1 noiembrie: Kim Hyun-sik, 32 ani, cântăreț sud-coreean (n. 1958)
3 noiembrie: Virgil Ianovici, 90 ani, geolog român (n. 1900)
6 noiembrie: Traian Crișan, 72 ani, episcop român (n. 1918)
7 noiembrie: Lawrence Durrell (n. Lawrence George Durrell), 78 ani, romancier, poet, eseist, dramaturg britanic (n. 1912)
8 noiembrie: Wolfgang Schmieder, 89 ani, muzicolog german (n. 1901)
11 noiembrie: Melissanthi (n. Eve Chougia-Skandalaki), 83 ani, jurnalistă greacă (n. 1907)
14 noiembrie: Ernest Bernea, 85 ani, sociolog român (n. 1905)
19 noiembrie: Gheorghi N. Flerov, 77 ani, fizician rus (n. 1913)
27 noiembrie: Ferenc Radó, 69 ani, matematician maghiar (n. 1921)
30 noiembrie: Norman Cousins, 75 ani, jurnalist american (n. 1915)
1 decembrie: Simone Cousteau (Simone Melchior Cousteau), 71 ani, exploratoare franceză (n. 1919)
2 decembrie: Alfred Sachs, 83 ani, sculptor german (n. 1907)
3 decembrie: George Tomaziu, 75 ani, artist român (n. 1915)
4 decembrie: Edward Binns, 74 ani, actor american (n. 1916)
7 decembrie: Joan Bennett (Joan Geraldine Bennett), 80 ani, actriță americană (n. 1910)
7 decembrie: Wacław Ulewicz, 53 ani, actor polonez (n. 1937)
8 decembrie: Tadeusz Kantor, 75 ani, artist polonez (n. 1915)
8 decembrie: Martin Ritt, 76 ani, regizor de film american (n. 1914)
10 decembrie: Károly Kovács, 88 ani, actor maghiar (n. 1902)
12 decembrie: Gheorghe Claudiu Suciu, 85 ani, chimist român (n. 1905)
14 decembrie: Johannes, Prinț de Thurn și Taxis, 64 ani (n. 1926)
19 decembrie: Michael Joseph Oakeshott, 89 ani, filosof britanic (n. 1901)
23 decembrie: Ladislau Brosovszky, 39 ani, fotbalist român (n. 1951)

Premii Nobel

Chimie: Elias James Corey (SUA)
Fizică: Jerome I. Friedman (SUA), Henry W. Kendall (SUA), Richard E. Taylor (Canada)
Literatură: Octavio Paz (Mexic)
Medicină: Joseph E. Murray (SUA), E. Donnall Thomas (SUA)
Pace: Mihail Sergheievici Gorbaciov (URSS)

Medalia Fields

Vladimir Drinfeld (URSS)
Vaughan Frederick Randal Jones (Noua Zeelandă)
Shigefumi Mori (Japonia)
Edward Witten (SUA)

Note

Bianca Pădurean (23 ianuarie 2019), „Pagina de istorie: Transformarea în partid a Frontului Salvării Naționale”, RFI, arhivat din original la 9 februarie 2021, accesat în 23 ianuarie 2019
Ștefănescu, Domnița. Cinci ani din istoria României: o cronologie a evenimentelor decembrie 1989 - decembrie 1994. Mașina de Scris. p. 42.
Ștefănescu, Domnița. Cinci ani din istoria României: o cronologie a evenimentelor decembrie 1989 - decembrie 1994. Mașina de Scris. p. 54.
Ștefănescu, Domnița. Cinci ani din istoria României: o cronologie a evenimentelor decembrie 1989 - decembrie 1994. Mașina de Scris. p. 58.
Ștefănescu, Domnița. Cinci ani din istoria României: o cronologie a evenimentelor decembrie 1989 - decembrie 1994. Mașina de Scris. p. 120.

1990

This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.

[RFI_2019-01-23-1] Bianca Pădurean (23 ianuarie 2019), „Pagina de istorie: Transformarea în partid a Frontului Salvării Naționale”, RFI, arhivat din original la 9 februarie 2021, accesat în 23 ianuarie 2019

[SD-2] Ștefănescu, Domnița. Cinci ani din istoria României: o cronologie a evenimentelor decembrie 1989 - decembrie 1994. Mașina de Scris. p. 42.

[SD54-3] Ștefănescu, Domnița. Cinci ani din istoria României: o cronologie a evenimentelor decembrie 1989 - decembrie 1994. Mașina de Scris. p. 54.

[SD58-4] Ștefănescu, Domnița. Cinci ani din istoria României: o cronologie a evenimentelor decembrie 1989 - decembrie 1994. Mașina de Scris. p. 58.

[SD120-5] Ștefănescu, Domnița. Cinci ani din istoria României: o cronologie a evenimentelor decembrie 1989 - decembrie 1994. Mașina de Scris. p. 120.