zvârcoli
română
Etimologie
Din bulgară въргалям (vărgaljam).
Pronunție
- AFI: /zvɨr.ko'li/
Verb
| Conjugarea verbului (se) zvârcoli | |
| Infinitiv | a (se) zvârcoli |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) zvârcolesc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) zvârcolească |
| Participiu | zvârcolit |
| Conjugare | IV |
- (v.refl.) a se zbate, a face mișcări spasmodice (de durere).
- (v.refl.) a se întoarce (în așternut) de pe o parte pe alta (de neliniște); (p.ext.) a se învârti încoace și încolo de neastâmpăr; a nu-și găsi locul.
- (v.refl.) (fig.) a se agita, a se zbuciuma, a se frământa sufletește.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.