zburături

română

Variante

Etimologie

Din zburătură.

Pronunție

  • AFI: /zbu.rə.tu'ri/


Verb


Conjugarea verbului
zburături
Infinitiv a zburături
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 zburăturesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să zburăturească
Participiu zburăturit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) (rar) a străbate aerul; a zbura.
  2. (v.tranz. și intranz.) (pop.) a zburătăci.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.