vindication

engleză

(English)

Etimologie

Din latină vindicātiōn < vindicātiō.

Pronunție

  • AFI: /ˌvɪndɪˈkeɪʃən/


Substantiv

vindication, pl. vindications

  1. justificare, motivare, revendicare

Cuvinte derivate

  • vindicate
  • vindicated

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.