revendicare
română
Etimologie
Din revendica.
Pronunție
- AFI: /re.ven.di'ka.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului revendicare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | revendicare | revendicări |
| Articulat | revendicarea | revendicările |
| Genitiv-Dativ | revendicării | revendicărilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a revendica și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.