vindereu

română

Variante

Etimologie

Din maghiară vándor, vándorsólyom („șoim călător”).

Pronunție

  • AFI: /vin.de'rew/


Substantiv


Declinarea substantivului
vindereu
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ vindereu vinderei
Articulat vindereul vindereii
Genitiv-Dativ vindereului vindereilor
Vocativ vindereule vindereilor
  1. (ornit.) (Falco tinnunculus și vespertinus) pasăre sedentară răpitoare, asemănătoare cu șoimul, dar de talie mai mică.

Sinonime

  • (ornit.) vânturel, (reg.) marinică, șușugaie, vetrușcă, vinderel, (prin Olt.) șurligaie

Paronime

Vezi și


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.