vindecea

română

Etimologie

Din a vindeca + sufixul -ea.

Pronunție

  • AFI: /vin.deˈʧe̯a/


Substantiv


Declinarea substantivului
vindecea
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ vindecea vindecele
Articulat vindeceaua vindecelele
Genitiv-Dativ vindecelei vindecelelor
Vocativ vindecea vindecelelor
  1. (bot.) (Stachys officinalis) plantă erbacee din familia labiatelor, cu flori purpurii, cu proprietăți medicinale.

Sinonime

  • (bot.) betonică, (reg.) crețișor, sovârvariță, frunza-tăieturii, iarba-tăieturii, iarbă-de-rană

Cuvinte apropiate

Vezi și


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.