vasal

română

Etimologie

Din franceză vassal.

Pronunție

  • AFI: /va'sal/


Substantiv


Declinarea substantivului
vasal
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ vasal vasali
Articulat vasalul vasalii
Genitiv-Dativ vasalului vasalilor
Vocativ vasalule vasalilor
  1. (în orânduirea feudală) persoană care se supunea unui senior, având anumite obligații și care primea în schimb o feudă.
    „Vasalul era obligat să-și recunoască în mod solemn dependența de seniorul care i-a dat pământ cu drept de posesiune.”[1]
    „Obligația majoră a vasalilor era serviciul militar.”[2]

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Surse

  1. ↑ Articol de la Wikipedia „Societatea medievală (versiune arhivată)”
  2. ↑ Seniori si vasali in Evul Mediu. E-referate.ro, 14 septembrie 2006, accesat la 24 martie 2013.
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.