vântușor
română
Etimologie
Din vânt + sufixul -ușor.
Pronunție
- AFI: /vɨn.tu'ʃor/
Substantiv
| Declinarea substantivului vântușor | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | vântușor | vântușoare |
| Articulat | vântușorul | vântușoarele |
| Genitiv-Dativ | vântușorului | vântușoarelor |
| Vocativ | vântușorule | vântușoarelor |
- (rar) vântuleț.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.