uzurpator

română

Etimologie

Din franceză usurpateur < latină usurpator.

Pronunție

  • AFI: /u.zur.pa'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
uzurpator
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ uzurpator uzurpatori
Articulat uzurpatorul uzurpatorii
Genitiv-Dativ uzurpatorului uzurpatorilor
Vocativ uzurpatorule uzurpatorilor
  1. persoană care uzurpă, care își însușește în mod fraudulos un bun, un drept, o calitate etc.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.