uvulă
română
Etimologie
Din franceză uvule.
Pronunție
- AFI: /'u.vu.lə/
Substantiv
| Declinarea substantivului uvulă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | uvulă | uvule |
| Articulat | uvula | uvulele |
| Genitiv-Dativ | uvulei | uvulelor |
| Vocativ | ' | ' |
- apendice muscular din partea posterioară a cavității bucale, care contribuie la închiderea foselor nazale în procesul deglutiției; omușor; gușter; împărătuș.
Traduceri
Traduceri
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.