urgisi

română

Etimologie

Din neogreacă οργχιζομε (orghízome) (după υργιε (urgie)).

Pronunție

  • AFI: /ur.ʤi'si/


Verb


Conjugarea verbului
urgisi
Infinitiv a urgisi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 urgisesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să urgisească
Participiu urgisit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) (pop.) a provoca cuiva mari neplăceri, nedreptăți, persecuții.
  2. (v.refl.) (înv.) a se mânia, a se înfuria.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.