urecheală

română

Etimologie

Din a urechea + sufixul -eală.

Pronunție

  • AFI: /u.re'ke̯a.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
urecheală
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ urecheală urecheli
Articulat urecheala urechelile
Genitiv-Dativ urechelii urechelilor
Vocativ urecheală urechelilor
  1. faptul de a urechea; pedeapsă aplicată cuiva prin tragere de urechi; (p.gener.) bătaie (dată unui copil).


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.