undui

română

Variante

Etimologie

Din a undi + sufixul -ui; (după franceză ondoyer).

Pronunție

  • AFI: /un.du'i/


Verb


Conjugarea verbului
undui
Infinitiv a undui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 unduiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să unduiască
Participiu unduit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) (despre suprafața apelor; la pers. 3) a face unde, a se propaga în formă de unde.
  2. (v.intranz.) (p.gener.) a se mișca asemenea undelor unei ape.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.