uimit

română

Etimologie

Din a uimi.

Pronunție

  • AFI: /ujˈmit/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
uimit
Singular Plural
Masculin uimit uimiți
Feminin uimită uimite
Neutru uimit uimite
  1. cuprins de o mare (și neașteptată) mirare, admirație; surprins, uluit.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.