tulbureală

română

Variante

Etimologie

Din tulbure + sufixul -eală.

Pronunție

  • AFI: /tul.bu're̯a.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
tulbureală
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tulbureală tulbureli
Articulat tulbureala tulburelile
Genitiv-Dativ tulburelii tulburelilor
Vocativ tulbureală tulburelilor
  1. (rar) faptul de a fi tulbure; starea, însușirea a ceea ce este tulbure; (concr.) lichid tulbure sau parte tulbure, impură a unui lichid.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.