transplant

română

Etimologie

Din franceză transplant.

Pronunție

  • AFI: /transˈplant/


Substantiv


Declinarea substantivului
transplant
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ transplant transplanturi
Articulat transplantul transplanturile
Genitiv-Dativ transplantului transplanturilor
Vocativ transplantule transplanturilor
  1. (med.) organ, parte dintr-un organ, țesut etc. care este transplantat printr-o intervenție chirurgicală.
  2. transplantare.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.