tranchet
română
Etimologie
Din franceză tranchet.
Pronunție
- AFI: /tran'ket/
Substantiv
| Declinarea substantivului tranchet | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | tranchet | tranchete |
| Articulat | tranchetul | tranchetele |
| Genitiv-Dativ | tranchetului | tranchetelor |
| Vocativ | ' | ' |
- bară de lemn care servește la amortizarea loviturii corpului unei nave de altă navă sau de chei în timpul acostării.
Traduceri
Traduceri
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.