trafica

română

Etimologie

Din franceză trafiquer.

Pronunție

  • AFI: /tra.fi'ka/


Verb


Conjugarea verbului
trafica
Infinitiv a trafica
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 trafichez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să traficheze
Participiu traficat
Conjugare I
  1. a face trafic (în special cu mărfuri ilicite); a face comerț în condiții neadmise de lege.


Traduceri

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.