tovărășică

română

Etimologie

Din tovărășel.

Pronunție

  • AFI: /to.və.rə'ʃi.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
tovărășică
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tovărășică tovărășele
Articulat tovărășica tovărășelele
Genitiv-Dativ tovărășelei tovărășelelor
Vocativ tovărășico tovărășelelor
  1. (fam.) diminutiv al lui tovarășă.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.