tiz

română

Etimologie

Din slavă (veche) tizŭ.

Pronunție

  • AFI: /tiz/


Substantiv


Declinarea substantivului
tiz
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tiz tizi
Articulat tizul tizii
Genitiv-Dativ tizului tizilor
Vocativ tizule tizilor
  1. persoană care poartă același nume cu alta, considerată în raport cu aceasta; omonim.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.