tipotecă

română

Etimologie

Din tip (ografie) + sufixul -tecă.

Pronunție

  • AFI: /ti.po'te.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
tipotecă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tipotecă tipoteci
Articulat tipoteca tipotecile
Genitiv-Dativ tipotecii tipotecilor
Vocativ tipotecă tipotecilor
  1. colecție a seturilor complete de caractere tipografice și litere (din toate scrierile lumii).


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.