tetraedru

română

Etimologie

Din franceză tétraèdre.

Pronunție

  • AFI: /te.tra'e.dru/


Substantiv


Declinarea substantivului
tetraedru
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tetraedru tetraedre
Articulat tetraedrul tetraedrele
Genitiv-Dativ tetraedrului tetraedrelor
Vocativ tetraedrule tetraedrelor
  1. poliedru cu patru fețe triunghiulare, patru vârfuri și șase muchii.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.