teren de țintă

română

Etimologie

Din teren + de + țintă.

Pronunție

  • AFI: /te'ren de 'ʦin.tə/


Cuvânt compus

teren de țintă

  1. spațiu care cuprinde limitele laterale ale terenului din spatele stâlpilor porții la jocul de rugbi, din care se marchează încercările.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.