tenebră

română

Etimologie

Din franceză ténèbres < latină tenebrae.

Pronunție

  • AFI: /te'ne.brə/


Substantiv


Declinarea substantivului
tenebră
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tenebră tenebre
Articulat tenebra tenebrele
Genitiv-Dativ tenebrei tenebrelor
Vocativ tenebră tenebrelor
  1. (livr.; rar la sg.) întuneric deplin; întunecime, obscuritate, beznă.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.