tencuitor

română

Etimologie

Din a tencui + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /ten.ku.i'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
tencuitor
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tencuitor tencuitori
Articulat tencuitorul tencuitorii
Genitiv-Dativ tencuitorului tencuitorilor
Vocativ tencuitorule tencuitorilor
  1. meseriaș care tencuiește.


Traduceri

Anagrame

  • curtenito

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.