temperanță

română

Etimologie

Din franceză tempérance.

Pronunție

  • AFI: /tem.pe'ran.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
temperanță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ temperanță '
Articulat temperanța '
Genitiv-Dativ temperanței '
Vocativ ' '
  1. caracter temperat; simț al măsurii; cumpătare; sobrietate; austeritate.


Traduceri

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.