temenea
română
Etimologie
Din turcă temenna (h).
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului temenea | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | temenea | temenele |
| Articulat | temeneaua | temenelele |
| Genitiv-Dativ | temenelei | temenelelor |
| Vocativ | temenea | temenelelor |
- salut făcut după obiceiul musulman, printr-o plecăciune; ploconeală, închinăciune.
Cuvinte derivate
Expresii
- A face temenele = a fi exagerat de politicos, a fi slugarnic, a se ploconi
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.