tardivitate
română
Etimologie
Din franceză tardiveté.
Pronunție
- AFI: /tar.di.vi'ta.te/
Substantiv
| Declinarea substantivului tardivitate | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | tardivitate | ' |
| Articulat | tardivitatea | ' |
| Genitiv-Dativ | tardivității | ' |
| Vocativ | ' | ' |
- caracter tardiv.
Traduceri
Traduceri
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.