tamar
română
Etimologie
Etimologie necunoscută.
Pronunție
- AFI: /ta'mar/
Substantiv
| Declinarea substantivului tamar | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | tamar | tamare |
| Articulat | tamarul | tamarele |
| Genitiv-Dativ | tamarului | tamarelor |
| Vocativ | tamarule | tamarelor |
- unealtă de care se servesc zidarii la căratul cărămizilor, formată dintr-o scândură cu un suport în partea de jos și care se poartă în spate, legată cu niște frânghii; targă.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.