susurare
română
Etimologie
Din a susura.
Pronunție
- AFI: /su.su'ra.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului susurare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | susurare | susurări |
| Articulat | susurarea | susurările |
| Genitiv-Dativ | susurării | susurărilor |
| Vocativ | susurare | susurărilor |
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.