suiș

română

Etimologie

Din a sui + sufixul -iș.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
suiș
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ suiș suișuri
Articulat suișul suișurile
Genitiv-Dativ suișului suișurilor
Vocativ suișule suișurilor
  1. suire, urcare, suit.
  2. loc pieziș care urcă; urcuș, povârniș, pantă, coastă.
  3. porțiune dintr-un drum care urcă.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.