sugrumătură

română

Etimologie

Din a sugruma + sufixul -ătură.

Pronunție

  • AFI: /su.gru.mə'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
sugrumătură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ sugrumătură sugrumături
Articulat sugrumătura sugrumăturile
Genitiv-Dativ sugrumăturii sugrumăturilor
Vocativ sugrumătură sugrumăturilor
  1. parte îngustă sau subțiată a unui lucru; loc în care se produce o îngustare sau o subțiere; gâtuitură, gâtuire.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.