sufix

română

Din franceză suffixe.

Declinarea substantivului sufix
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	sufix	sufixe
Articulat	sufixul	sufixele
Genitiv-Dativ	sufixului	sufixelor
Vocativ	sufixule	sufixelor

îmbinare de sunete sau un singur sunet care se adaugă după rădăcina sau după tema unui cuvânt pentru a crea cuvinte sau forme gramaticale noi.

japoneză: 接尾辞 (日本語) (setsubiji)
kurdă: paşgir (kurdî)
latină: suffixus (Latina)
letonă: piedēklis (latviešu) m., sufikss (latviešu) m.
lingala: libandeli (lingála)
neerlandeză: achtervoegsel (Nederlands) n., suffix (Nederlands) m., aanhangsel (Nederlands) n.
portugheză: sufixo (português)
rusă: суффикс (русский) m. (súffiks)
spaniolă: sufijo (español) m.
volapük: poyümot (Volapük)

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.