substitut
română
Etimologie
Din franceză substitut < latină substitutus.
Pronunție
- AFI: /sub.sti'tut/
Substantiv
| Declinarea substantivului substitut | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | substitut | substituți |
| Articulat | substitutul | substituții |
| Genitiv-Dativ | substitutului | substituților |
| Vocativ | substitutule | substituților |
- persoană care înlocuiește temporar pe titularul unei funcții.
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.