subiectivitate
română
Etimologie
Din subiectiv + sufixul -itate (după franceză subjectivité).
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului subiectivitate | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | subiectivitate | invariabil |
| Articulat | subiectivitatea | invariabil |
| Genitiv-Dativ | subiectivității | invariabil |
| Vocativ | subiectivitate | invariabil |
- însușirea de a fi subiectiv; atitudine subiectivă, părtinitoare față de cineva sau de ceva; subiectivism.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.