stuc
română
Etimologie
Din franceză stuc.
Pronunție
- AFI: /stuk/
Substantiv
| Declinarea substantivului stuc | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | stuc | stucuri |
| Articulat | stucul | stucurile |
| Genitiv-Dativ | stucului | stucurilor |
| Vocativ | ' | ' |
- amestec de ipsos cu praf de marmură, clei și substanțe minerale colorante, care, prin uscare și lustruire, capătă aspectul marmurii.
Traduceri
Traduceri
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.