strigare
română
Etimologie
Din striga.
Pronunție
- AFI: /stri'ga.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului strigare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | strigare | strigări |
| Articulat | strigarea | strigările |
| Genitiv-Dativ | strigării | strigărilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a striga și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.