strămută

Vezi și : strămuta

română

Etimologie

Din strămuta.

Pronunție

  • AFI: /strəˈmu.tə/
  • AFI: /strə.muˈtə/ (forma de perfect simplu)


Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru strămuta.
  2. forma de persoana a III-a plural la prezent pentru strămuta.
  3. forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru strămuta.
  4. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru strămuta.
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.