străduitor

română

Etimologie

Din a (se) strădui + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /strə.du.i'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
străduitor
Singular Plural
Masculin străduitor străduitori
Feminin străduitoare străduitoare
Neutru străduitor străduitoare
  1. care se străduiește, care își dă toată osteneala să realizeze ceva; sârguincios, silitor, harnic.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.