stivuitor

română

Etimologie

Din a stivui + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /sti.vu.i'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
stivuitor
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ stivuitor stivuitori
Articulat stivuitorul stivuitorii
Genitiv-Dativ stivuitorului stivuitorilor
Vocativ stivuitorule stivuitorilor
  1. muncitor care se ocupă cu stivuirea; stivator.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.