sticluță

română

Variante

Etimologie

Din sticlă + sufixul -uță.

Pronunție

  • AFI: /sti'klu.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
sticluță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ sticluță sticluțe
Articulat sticluța sticluțele
Genitiv-Dativ sticluței sticluțelor
Vocativ sticluță sticluțelor
  1. diminutiv al lui sticlă; sticlișoară, sticluliță.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.